Intr-un volum de interviuri cu regizori care vorbesc despre componentele esentiale ale esteticii lor – Mise en scene et jeu de l’acteur – Le corps en scene (Editions Jeu, Editions Lansman) –, Robert Wilson afirma: „Sa ai o buna cunoastere a propriului corp si sa stii ce il face sa fie unic, ce il distinge de toate celelalte corpuri e aproape totul in teatru”.
Nascut in 1941 in Texas, Robert Wilson e o bomba vizuala. Un antropolog al imaginii care a transformat corpul intr-o resursa dramatica hiperactiva si poetica.
A lucrat cu Philip Glass, Susan Sontag, Heiner Muller, Isabelle Huppert, Giorgio Armani si a explorat zone de cercetare de care semiotica teatrala, comunicarea sonor corporala s-au contaminat puternic. Pentru Wilson, cea mai importanta etapa de lucru este cercetarea de laborator experimental, este legatura pe care o propune intre componente estetice – dans, pictura, sculptura – unificate. Watermill Center este spatiul ideal pentru tipul de gindire pe care regizorul, influentat de coregrafiile lui Balachine si ale lui Merce Cunningham si de copii autisti cu care a lucrat ani de zile, il poate dezvolta in ateliere.
Odata cu venirea lui Wilson in Romania s-a lansat cartea Intilnire cu Robert Wilson, la Fundatia Culturala „Camil Petrescu”, ca supliment al revistei „Teatrul azi”.
Macbeth a reusit sa surprinda
In Romania, cultura spectacolului de strada este extrem de putin dezvoltata si considerata, din pacate, minora. Montarea Teatrului Biuro Podrozy din Polonia – Macbeth – Who is that bloodied man? – a demonstrat nu doar capacitatea unei trupe de a juca impecabil pe ploaie, dar si abilitatea de a nu folosi nici un element in exces, cum se intimpla in multe spectacole de strada.
Cu un decor din fiare si sirma care pare reciclat, cu motociclete vechi si vrajitoare acoperite cu val alb, Macbeth a reusit sa surprinda prin folosirea inteligenta a unor elemente-cheie care devin leit-motivele montarii. Coroana, craniul, stilpii din lemn deveniti piloni ai ringului in care este incoronat Macbeth au functia unor semnale vizuale cu rol actantial. In jurul lor se construiesc ascensiunea si caderea in cel mai „implinit” derizoriu pe care Macbeth il corporalizeaza perfect. O roata din fier cu cranii care se rotesc ca niste bile mortuare ii agata lui Macbeth constiinta pina i-o pulverizeaza. Coroana devine in final un cerc de fier pe care pustiul de pe bicicleta il rostogoleste rizind. Macbeth tocmai a trecut pe-acolo. Urmele ramase sint spalate cu perii.
La nivel dramaturgic, optiunea pentru foarte putin text nu duce la pierderea substantei piesei. Dimpotriva, selectia materialului textual e facuta in asa fel incit sa nu se piarda secventele, calupurile de maxima relevanta pentru toata structura piesei: ritualul de incoronare, momentul cind Lady Macbeth innebuneste.
Brook aduce pe scena corpul unui actor in virsta
Marele inchizitor dupa Dostoievski, spectacol invitat in afara Festivalului Shakespeare, in regia lui Peter Brook, e modelul perfect de spectacol de text care are nevoie de citeva elemente esentiale – o poveste puternica, un actor excelent si un context cit mai simplu creat – ca sa-si poata proba autenticitatea.
Toate cele trei determinari sint acoperite fara vreun minus detectabil. Spectacolul reflecta teoriile lui Brook despre vitalitatea unui tip de teatru simplu, dezartificializat, direct, un teatru care foloseste naratiunea fundamentala ca pe un tip de experienta „aproape”, incarcata de nuantarea atitudinilor fata de text. Brook aduce pe scena corpul unui actor in virsta care te convinge timp de o ora de forta cu care isi aproprie un text.
Premiul International Shakespeare, in premiera
Festivalul Shakespeare se desfasoara in perioada 28 aprilie – 18 mai, la Craiova si Bucuresti. Directorul festivalului este Emil Boroghina. Pe linga spectacolele invitate – creatii ale unor regizori care au influentat major estetica teatrala contemporana: Peter Brook, Robert Wilson, Lev Dodin, Eimuntas Nekrosius –, festivalul cuprinde ateliere, lansari de carte, proiectii video. Incepind cu aceasta editie se va acorda Premiul International Shakespeare, pe care il va primi, din doi in doi ani, o personalitate din lumea teatrului sau a scrisului, care s-a impus prin valorizarea operei shakespeariene.