» Al doilea lucru a fost ca nici macar faptul ca esti in New York, ca esti (oau!) in America nu este mai puternic decit o amarita de raceala, ivita intre valurile de aer rece din avion, incurajata de aerul inghetat din sali si de cuburile de gheata puse, ca sa exagerez un pic, si in ceaiul fierbinte, chiar daca afara sint doar citeva grade.
» In aceasta ordine, al treilea lucru pe care l-am priceput in sfirsit este ca a lua o amarita de raceala de la unul la altul nu e chiar asa o mare filosofie si nici o inchipuire, asa ca am exersat din greu o saptamina, asteptind, aproape cu satisfactie, sa mai raceasca unul dintre noi pentru a confirma teoria.
» Al patrulea lucru pe care l-am inteles este ca nici macar talentul si tehnica, nici macar faptul de a fi unul dintre cei mai cititi scriitori din lume nu te impiedica sa fii plicticos si previzibil, si obosit, si ingimfat asa cum a fost Ian McEwan la conferinta (cu duble ghilimele daca s-ar putea) avuta in cadrul PEN World Voices. De mult nu am mai auzit atitea platitudini emise intr-un timp atit de scurt, cu aerul de a livra mari teorii ale limbajului.
» Al cincilea lucru pe care l-am inteles este ca nu trebuie sa te bucuri de cum auzi de HBO free, pentru ca asta nu inseamna neaparat filme bune, chiar dimpotriva. La fel cum am inteles ca un film prost nu este neaparat un somnifer bun. In noptile cu insomnii cauzate de schimbarea fusului orar (sint totusi sapte ore la mijloc!) sau de transmisiile matinale (in Romania) la radio, in timp ce bijbiiam dupa telecomanda, imi spuneam ca o sa vad un film si o sa adorm. La finalul saptaminii newyorcheze, bilantul poate fi chiar tragic: vreo trei productii cu Michael Douglas si Brave Heart, antologia de hacuieli cu Mel Gibson in rolul principal, si alte trei prostii pe care le-am revazut cu aceasta ocazie pentru a enspea oara.
» Am mai inteles ca se intimpla sa traiesti printre si cu clisee, chiar daca le negi cu atita convingere existenta. Eram sigura ca o sa ma ratacesc, ca o sa ma prinda noaptea prin cine stie ce colt dubios al orasului, ca o sa sfirsesc impuscata sau, in cel mai bun caz, cu zece kilograme mai mult dupa ce o saptamina nu voi fi mincat decit hamburgeri si hotdogi. Nu m-am ratacit decit o singura data, cind m-am incapatinat sa ajung singura si fara taxi la KGB, barul in care am avut prima dintre lecturi. Cit despre ingrasat, cred ca a fost exact pe dos, din moment ce nu am avut deloc pofta de mincare si ma chinuiam sa inghit o salata cit se poate de insipida spre seara. Iar la NY probabil nu se mai poarta hotdogii, pentru ca tarabagiii de la colturi se ocupau cu o chestie mult mai migaloasa si mai pretentioasa, respectiv prepararea unui gyros pe o plita cit palma.
» A, si am mai inteles ca mai sanatoasa este o pereche de ghete, chiar daca afara sint 20 C°, decit o pereche de opinci de pinza cumparate la repezeala. M-au batut cipicii aia colorati in citeva ore cit n-au reusit toti pantofii pe care i-am purtat timp de peste 25 de ani.