Alegerile parlamentare au fost câștigate de PSD. Pe locul doi se clasează PNL, apoi urmează USR și Pro România. Așa ar putea suna știrile în dimineața zilei de luni, 7 decembrie. Da, știu că ați strâmbat din nas când ați citit începutul acestui text, dar scenariul enunțat mai sus nu e deloc imposibil. Ba unii zic că e destul de probabil.
Se vede cu ochiul liber în jur că s-a reinstalat lehamitea. Nu există pic de entuziasm, lumea e amorțită și fără chef. Suntem în vârf de pandemie, oamenii sunt nervoși și frustrați. S-a acumulat multă tensiune. Se simte asta în magazine, în trafic, pe stradă, pe rețelele de socializare.
Nici măcar nu e vorba de nivelul de trai, pentru că nu doar cei cu probleme financiare sunt nemulțumiți. Am auzit oameni scrâșnind din dinți că au muncit un an din greu, că nu au plecat nicăieri în ultimele 10 luni și că de Crăciun și de Revelion vor sta acasă. Fiecare cu nemulțumirea lui, dar la fiecare pas vedem cum frustrarea există.
A apărut totuși o speranță: vaccinul. Dar mulți îl privesc cu neîncredere, există suspiciunea că a fost conceput mult prea repede și că nu se cunosc efectele adverse. Pentru ceilalți în schimb, aprobările oficiale vin mult mai greu. Dacă ar putea și-ar face și mâine vaccinul, numai să dispară nesuferitul ăsta de virus.
România va merge la vot, dar nu cu mare convingere. 30 la sută prezență la urne, după cum se discută prin unele medii că va fi duminică, ar fi un dezastru.
Ar însemna că românii au uitat ce s-a petrecut în 2017 și în cei doi ani care au urmat. Ar însemna că oamenii l-au iertat pe Dragnea, că nu le mai pasă de politică și că experimentul alegerilor 2016 merită repetat. Sigur că unii au uitat ce s-a petrecut în urmă cu patru ani. În definitiv nici nu s-a întâmplat mare lucru, pentru că altfel oamenii și-ar fi amintit cât mult rău a făcut pasivitatea din timpurile cu pricina. 2016 a fost un an politic extrem de plictisitor. Liniar și fără evenimente ieșite din comun. La Palatul Victoria era Dacian Cioloș. Un personaj fără veleități politice, cu discursuri lungi și plictisitoare. Un singur politician a șterpelit caimacul acelor vremuri: Liviu Dragnea. A știut ce vrea, a fost imbatabil în campanie cu tot cu PSD-ul pe care-l conducea. A câștigat alegerile, iar la câteva săptămâni și-a dat arama pe față. Singura sa țintă: Justiția. Asta din cauza dosarelor care veneau din urmă și care îl apăsau teribil. Ce a urmat știm cu toții. Trei ani au stat românii în stradă, am avut cele mai mari manifestații din ultimii 30 de ani. Au uitat românii perioada 2016-2019? Vom afla duminică.
Însă nu putem arunca vina pentru lehamitea din prezent doar în cârca românilor. Trăim zile și săptămâni complicate, am avut un an dificil, iar politica pare pe acest sfârșit de an pretextul perfect pentru răzbunare. Nu contează neapărat pe cine ne răzbunăm, important e să ne răcorim, deși cam scumpă nota de plată.
Fără să-și dea seama cât rău își fac singuri, liberalii și useriștii au pornit datul la gioale. Sistematic, zi de zi. USR spune pe bună dreptate că vrea o altfel de politică arătând cu degetul înspre unele uscături de pe afișele liberalilor, în timp ce PNL atacă la rându-i USR. PSD a dispărut parcă din peisaj, nu mai e balaurul roșu, liberalii fiind mai preocupați, spre exemplu, de câte puncte vor avea în fața USR.
Partea proastă pentru PNL și USR-PLUS e că în mare măsură electoratul celor două partide nu are chef de miștouri politice și nici de atacuri reciproce.
România merge duminică la vot, dar sentimentul e unul amestecat. Puțini votează pro, mai degrabă se duc să nu iasă ăialalți. Unii reproșează PNL că n-a gestionat cum trebuie pandemia, că a pus politruci în funcții și că e prea multă propagandă în discursuri.
Nu pare să existe nici pe departe miza altor alegeri, câtă vreme se știe că, și dacă PSD câștigă scrutinul, președintele Iohannis tot nu le va da guvernarea.
PNL și USR-PLUS sunt aproape condamnate să formeze împreună viitorul guvern. Dar nu e clar dacă într-adevăr acest lucru se va și întâmpla. La liberalii unii ar merge mai degrabă pe varianta PNL-PMP-UDMR-minorități. O majoritate la mustață ar fi cea mai proastă soluție. Dar nici un guvern PNL-USR făcut cu forța, mai degrabă din obligație, nu e soluția trainică.
Statul acasă nu e nicidecum o soluție. Cred că nimeni nu vrea ca țara asta să repete experimentul 2016. Pentru că absenteismul masiv la asta va duce.
2 comentarii
. Scrisoare -Draga stolo,
Nu mai suntem pe reduta
.PMP-i spre faliment
Nu a. strans cei cinci la suta
Sa intre. in Parlament !?
al tau,base.
1 Trackback