„Cred ca saptamina trecuta erau. Ca parca-mi facea umbra la apus pe cusca ciinelui.” „Pai, a cui e terenu? Mergeti si verificati la primarie.”
„Mi s-a parut mie ca soarele apune mai devreme. Acu-mi dau seama ca era de la blocuri.” Da-n jurul lor iarba. Nici urma de materiale de constructii, nu tu mormane de moloz, o groapa, o bucata de teava aruncata, macar vreun drum care sa duca de la strada pina la intrare. Sa fi fost vreo 100 de metri, pe putin. Cimp. Si iarba, intacta. Ziceai ca le-a scuipat copilul lui Dumnezeu acolo, ca pe doi dinti de lapte. Primarul a venit cu bicicleta, s-a uitat la ele, s-a intors la primarie, s-a uitat in acte, a venit din nou, a masurat terenul, s-a intors la primarie si a hotarit ca blocurile nu sint ale nimanui. Oamenii au prins curaj si au intrat inauntru. Primii care au ocupat un apartament de la etajul intii au fost niste tigani, o familie, care stateau intr-o improvizatie din cirpe la marginea padurii. Surpriza cea mare a fost cind au dat drumul la robinete si de acolo a curs apa curata, buna de baut. Nimeni nu putea sa explice de unde vine exact si unde se duce. Dar au cazut cu totii de acord ca e o minune si nu trebuie discutata. S-a facut sedinta de taina la primarie cu modul de repartizare, si in maximum doua saptamini toate apartamentele aveau proprietari. Blocasi, le-am zis. Familii cu multi copii. S-au dat la nevoiasi. Da n-au gasit chei la usi, asa ca si-au batut in cuie belciuge peste care au inchis lacate de diferite marimi si culori. Si asta a fost tot. N-a durat mai mult de 2 luni. Poate 3?
Cum au venit asa s-au dus. Mare nenorocire. De la prize. Nu se vedeau fire nicaieri, nimeni nu banuia ca blocul are curent, si un copil, saracul, s-a jucat la priza si a murit pe loc. Apoi, citeva zile dupa mormintare, jdrang, blocurile nu mai erau. Numai cimp, iarba verde ca si cum niciodata n-ar fi fost tipenie de bloc pe acolo. Si oamenii, nicaieri. Dusi. A venit Dracul noaptea si i-a luat. Mare ciudatenie. Preotul s-a dus imediat si a sfintit locul, l-a ingradit si a pus cruci in cele 4 colturi. Si asa a ramas pina acuma. Nu ne crede nimeni, da ma jur ca asa a fost. Ma jur…