
Spectacolul Natsumatsuri Naniwa Kagami – Festivalul de vara: O oglinda a Osakai, cu participarea lui Nakamura Kanzaburo XVIII, unul dintre cei mai faimosi actori de Kabuki din Japonia, este special si prin faptul ca nu este kabuki traditional, ci teatru-kabuki, beneficiind de regie. O varianta vie, actuala, care cu zece ani in urma a adus critici din partea traditionalistilor, dar care si-a gasit in timp extraordinarul succes. Povestea este bazata pe un fapt real, un asasinat comis de un negustor de peste, in anul 1744, in Osaka.
Spectacolul, regizat de Kushida Kazuyoshi, regizor care initial nu avea nici o legatura cu kabuki, are in distributie peste 75 de actori si pentru reprezentatiile de la Sibiu s-a pus la dispozitie o hala industriala de aproximativ 1.700 metri patrati. Cele patru reprezentatii au fost programate pentru primele zile de festival, de joi pina duminica.
Kabuki de la 3 ani
„Kabuki nu este prin traditie un spectacol regizat, dar dupa intilnirea cu regizorul Kushida Kazuyoshi am ajuns la concluzia ca si kabuki poate fi aranjat, regizat. Acum zece ani am fost la Festivalul de la Avignon si mi-am dorit sa prezentam si noi spectacolul intr-un festival, fiindca astfel il vede foarte multa lume”, a spus celebrul actor Nakamura Kanzaburo XVIII, incintat de renumele festivalului sibian. „Nu oferim un spectacol vechi de kabuki, ci un spectacol de teatru-kabuki, pentru cei care traiesc astazi”, a spus regizorul Kushida Kazuyoshi.
Nakamura Kanzaburo XVIII joaca de la virsta de 3 ani kabuki, iar in Festivalul de vara: O oglinda a Osakai sint distribuiti si doi fii ai sai, ambii interpretind roluri de femei, fiindca in kabuki numai barbatilor le este permis sa joace.
„Decalogul” kabuki, la intrare
Artistul Nakamura Kanzaburo XVIII a mentionat ca el joaca in continuare si kabuki traditional, iar pentru acest spectacol atit de diferit a primit la inceput critici: „Acesta nu e kabuki! Asa ni s-a spus. Dar noi pastram in continuare elemente traditionale. Am adaugat talentul regizorului, care nu stia despre kabuki, iar intrebarile sale constructive au facut ca lucrurile sa se transforme”, a spus actorul. De altfel, din distributie fac parte si actori care nu sint de kabuki.
„Incercam sa familiarizam publicul din Sibiu cu acest fel de spectacol. In plus, e un spectacol pentru zilele noastre. Ei au gasit aceasta cale de a deschide aceasta arta traditionala. La intrarea in sala, publicul primeste un fel de decalog, o lista cu reguli de baza in kabuki”, a explicat Constantin Chiriac, directorul festivalului, inainte de spectacol.
» Festivalul International de Teatru de la Sibiu se desfasoara intre 29 mai si 8 iunie, cuprinde peste 350 de spectacole, participanti din peste 70 de tari, iar bugetul este de 5,2 milioane de euro.
» Teatrul sibian are in programul festivalului noua spectacole, din care doua in premiera: Lulu, regia Silviu Purcarete, si Astazi nu se fumeaza, regia Gavriil Pinte.
» La inceput de festival, spectacolele sibienilor se anuntau a fi cele mai bine vindute evenimente. Pentru primele reprezentatii ale Faust, biletele erau deja epuizate cu citeva zile inainte.
Secretele Kabuki
In Kabuki nici un gest nu este intimplator. Exista mai multe tipuri de pauze, folosite pentru a atrage atentia asupra actorului in momentele dramatice. Imitarea sunetului facut de pasii actorilor, cind acestia alearga sau in momentele de lupta, este realizat prin lovirea unei scinduri pozitionate in partea dreapta a scenei. In Kabuki, actorii ramin pe scena si intre acte, momentele de inceput sau sfirsit al unui act fiind semnalate prin lovirea unor bete traditionale in urma careia rezulta un sunet aparte, numit KI.
Montarea spectacolului a fost facuta intr-un spatiu de 1.700 de metri patrati, la hala Balanta, spatiu care permitea construirea unei scene care sa indeplineasca conditiile impuse de acest gen de teatru. In Kabuki, conform traditiei, scena este prevazuta cu o prelungire numita „HANMICHI”, un fel de podium, care permite intrarea si iesirea dramatica a actorilor din spectacol. A fost necesara si construirea unei scene rotative, ce permite schimbarea decorurilor de la o scena la alta, intr-un timp foarte scurt, sisteme care permit coborirea actorilor sub scena sau o intrare spectaculoasa prin suspendarea de tavan.
Costul acestei productii este de doua milioane de euro, suportat de ambasada Japoniei la Bucuresti si de investitori niponi din Romania.