Actualitate  -  Silviu D. Constantinescu  -  

Scandalurile din ultimii ani petrecute la Opera Națională Română din Iași par să se îndrepte către soluționare. Conflictele repetate dintre managerul instituției, Beatrice Rancea, și o parte a angajaților, ce s-au soldat cu demiteri, procese, controale, acuze reciproce au dus la un protest organizat săptămânal, în ultimele luni, de angajați și foști angajați ai Operei, chiar pe treptele instituției, o manifestare a tensiunilor pe care Beatrice Rancea a condus-o aproape 10 ani. Însă, odată cu suspendarea managerului, asupra căreia vom reveni, ministrul Culturii l-a numit ca manager interimar pe Daniel Șandru.

Profesor de Științe politice la Universitatea „Petre Andrei“ din Iași, căreia i-a fost și prorector, Daniel Șandru deține două doctorate, unul în Filosofie, cel de-al doilea în Științe politice. A urmat cursuri postdoctorale în România și în Germania și a primit din partea Academiei Române Premiul „Ion Petrovici“. Daniel Șandru a condus în calitate de director revista „Timpul“ între anii 2014-2017, când revista a primit Ordinul Meritul Cultural din partea Preșe­dinției. În aceeași perioadă a organizat și Gala „Oamenii Timpului“.

Daniel Șandru este cel care a condus, din calitatea sa de secretar de stat, Departamentul Centenar în timpul guvernării Dacian Cioloș (2016-2017). După căderea guvernului tehnocrat, a coordonat, în peri­oada 2017-2020, Programul Centenar al primăriei ieșene, care a fost premiat de Academia Româ­nă cu „Meritul academic“.

Săptămâna aceasta, prin or­din al ministrului Culturii, a ajuns la conducerea uneia dintre cele mai prestigioase instituții de cultură din Iași, pe care trebuie să o scoată din apele tulburi în care se află de atât de mult timp. Va fi interesant de văzut cum o va face, iar aici nu este vorba numai de dimensiunile problemelor cu care se confruntă, ci și de obligațiile pe care le are: Daniel Șandru nu este numai profesor la Universitatea „Petre Andrei“, ci își continuă studiile postdoctorale la Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Na­poca, la care se adaugă faptul că este consilier județean la Iași din partea PNL. Multe atribuții, puțin timp într-o zi.

Un conflict prelungit

Dar cum s-a ajuns în această situație cu Opera ieșeană? Toate conflictele amintite la început au dus la trimiterea în două rânduri a Corpului de Control de către ministrul Culturii (prima dată în februarie-martie 2020, iar apoi în octombrie 2020 – martie 2021). Raportul rezultat a subliniat existența mai multor abuzuri ale conducerii, reprezentată de Beatrice Rancea. Aceasta conduce instituția din 2011, cu o pauză (mai 2016 – decembrie 2017), când a fost director interimar la Opera Națională București, iar mandatul său se întinde până în 2024. Raportul Corpului de Control, ce are 140 de concluzii, arată că în acest moment sunt circa 60 de procese în care este implicată opera ieșeană, dintre care 22 de cauze privesc anularea contractului de muncă.

Neregulile descoperite au ajuns în vizorul Parchetului, ceea ce a făcut ca luni, 1 martie, DIICOT să efectueze 27 de per­cheziții, fiind anchetate 14 persoa­ne, fiind vizate Beatrice Rancea și creatoarea de modă Doina Levintza. Ca urmare, pe 3 martie Beatrice Rancea a fost pusă sub control judiciar, fiind acuzată de delapidare de fonduri, atât la Opera ieșeană, cât și la cea bucu­reșteană. Procurorii afirmă că în anul 2014 s-a constituit și a ac­ționat în Iași și Bucu­rești un grup infracțional organizat, condus de o persoană, în calitate de manager al unor ins­ti­tuții culturale din municipiile Iași și Bu­curești, grup la care ulterior au aderat și alte persoane. Se estimează că prejudiciul se ridică la suma de 5.000.000 de lei. Organele de anchetă vorbesc de „un sistem menit să crească nivelul de trai al membrilor grupului, într-un mod discreționar în realizarea actului managerial, dar și prin scurgerile ilegale de bani, fără consultarea departamentelor specializate, de achiziție publică sau de contabilitate, prin încheierea de contracte comerciale, civile și de cesiune de drepturi de autor, fără respectarea prevederilor le­gale, în beneficiul membrilor grupului și al partenerilor acestora, delapidând în acest mod patrimoniul unității administrate“.

În apărarea lui Beatrice Rancea a venit fostul său soț, actorul Claudiu Bleonț, care consideră „deplasat felul în care s-a procedat“ cu „un om de cultură, nu o interlopă“.

În aceste condiții Ministerul Culturii a dispus suspendarea contractului de management al Operei ieșene încheiat cu Beatrice Rancea, „ca urmare a faptului că față de manager s-a dispus măsura controlului judiciar ca urmare a faptelor penale anchetate, incompatibile cu exercitarea prezentului contract“.

„Mă interesează concordia“

Acesta este contextul în care ajunge Daniel Șandru la conducerea Operei, preluând frâiele unei instituții scindate, cu mai multe tabere. Mandatul de manager interimar este o soluție de compromis, în momentul în care contractul încheiat de Ministerul Culturii cu Beatrice Rancea îi asigură acesteia poziția până în 2024. Cu alte cuvinte, nu poate fi organizat un concurs pentru ocuparea acestei poziții în lipsa unei decizii a instanței.

În ceea ce privește situația de la Operă și noua conducere, conform declarațiilor făcute de Daniel Șandru, acesta dorește ca în 60 de zile de la preluarea mandatului interimar să reușească să normalizeze relațiile interumane dintre angajații Operei Naționale Române Iași.

Vineri, 5 martie, a susținut o scurtă conferință de presă, alături de el aflându-se prim-solistul Operei, Andrei Fermeșanu, care a devenit coordonatorul artistic al ONRI. Prioritățile noului director general sunt formarea Consiliului Artistic și Consiliului de Adminis­trație, dar și plata salariilor anga­jaților, în condițiile în care toate calculatoarele se află în acest moment la DIICOT.

„Toți colegii mei sunt intere­sați ca lucrurile să intre într-o normalitate, să ne eliberăm de tensiu­nea acumulată, astfel încât să putem oferi publicului ieșean lucrul cu care Opera Română din Iași i-a obișnuit: excelență“, a declarat Daniel Șandru, care a asigurat că spectacolele nu vor fi afectate nicicum de această tranziție.

Viitor pe termen scurt

Una dintre temele de mare interes pentru ieșeni, de mulți ani, este noul sediu al Operei, o promisiune auzită de atâtea ori încât s-a demonetizat. Chiar dacă acum acest nou sediu a devenit „o prioritate la nivel guvernamental“, tot nu se simte să se miște ceva în această direcție.

Întrebat însă pe această temă, managerul interimar a declarat că are „perspectiva celor 59 de zile, în care vreau ca instituția să funcționeze normal“, promițând că după trecerea lor va putea oferi un răspuns la această întrebare.

Lipsa de promisiuni poate fi în acest caz un semn bun, mai degrabă rezolvarea conflictului intern, încetarea protestelor, conso­lidarea po­ziției și imaginii instituției în urma scandalului rezumat mai sus fiind într-adevăr prioritare. Să vedem ce se va întâmpla în acest viitor pe termen scurt.