Max Muller are o teorie conform careia mitologia este „o boala a limbajului”. Prin aceasta, Muller intelegea ca miturile transforma conceptele in fiinte si povestiri. In opinia lui Muller, „zeii” au fost initial cuvinte construite cu scopul de a exprima idei abstracte, dar care s-au transformat cu timpul in personalitati imaginare.
Max Muller vorbeste despre trei etape in evolutia limbajului: faza tematica, in care omul isi formeaza vocabularul de baza; faza dialectala, cind are loc diversificarea limbilor si faza mito-poetica, in care apar rudimentele religiei si poeziei. Pe aceasta clasificare isi bazeaza Muller conceptia de mitologie ca „maladie a limbajului”. In momentul in care „boala” se insinueaza in limbaj, omul devine victima a iluziilor produse de cuvinte.
Exista mai multe teorii cu privire la aparitia limbajului. Acolo insa unde stiinta nu a reusit sa aduca argumente in sprijinul acestor teorii, literatura, prin intermediul imaginatiei, a incercat sa gaseasca un raspuns. Scriitorul Sebastian A. Corn (pseudonimul literar al lui Florin Chirculescu) spune in romanul Vindecatorul povestea inventarii limbajului. La inceput a fost cuvintul? Se pare ca nu. La inceput a fost… Krog, mutul trimis de un Vindecator ca sa-i invete pe oameni sa vorbeasca: „Sint Krog si stiu cele mai multe cuvinte. Ma trag din lupi si traiesc pe pamintul nostru, laolalta cu neamul meu cu tot. Pamintul nostru se intinde cale de o zi de mers prin vagauni, vai, tapsane pline de iarba. Avem trei ape care curg mereu si de acolo ne adapam. a…th Stiu cele mai multe cuvinte, dar de vorbit n-am sa vorbesc nicicind. Cei care nu vorbesc nicicind se cheama intr-un fel: cred ca o sa li se spuna muti cindva – dar nu sint sigur, pentru ca nu eu fac cuvintele. Eu doar le raspindesc. De facut, le face Moru, batrinul, dar tot eu stiu cele mai multe cuvinte… Le stiu chiar si pe cele pe care Moru le-a uitat. E tare rau sa nu vorbesti”.
Sebastian A. Corn – unul dintre cei mai cunoscuti autori de fantasy de la noi
Krog este de fapt un mare ucigas, care are misiunea de a raspindi limbajul articulat. Unii Vindecatori nu sint insa de acord ca oamenii sa afle puterea cuvintului si de aceea incearca sa-l impiedice pe Krog, cel care cunoaste secretul limbajului, un Prometeu care nu le aduce oamenilor focul, ci cuvintul. O poveste captivanta despre aparitia cuvintului, scrisa la persoana intii, care prezinta calatoria preistoricului Krog, dar care este adresata unui cititor din viitor: „De parca vorbele astea, blestematele, ar ingropa chiar calatoria care le-a nascut. De parca insasi viata lui Krog ar fi rapita de ele, de curvele astea de cuvinte, si le spun curve chit ca in acea zi, niciunul dintre oamenii-lupi nu intelegea ce o sa insemne curva atunci cind tu vei citi asta”.
Sebastian A. Corn este unul dintre cei mai cunoscuti autori de fantasy de la noi. In 2006 a fost distins cu premiul Vladimir Colin, pentru romanul Imperiul Marelui Graal. Genul fantasy este in plina ascensiune in Romania. Alaturi de Razvan Radulescu, cu al sau Teodosie cel mic, Sebastian A. Corn este un nume deja consacrat al acestui gen cu mare succes la public. Genul fantasy nu reprezinta o „literatura minora”, asa cum considera unii, ci este in primul rind o literatura a imaginarului, dominata de magie, plina de vrajitori si demoni si deloc lipsita de profunzime. Nume mari din literatura universala au abordat acest gen: Rabelais, Tolkien, Lewis, Borges etc. Actiunea romanului fantasy se desfasoara de cele mai multe ori intr-un trecut indepartat, al creaturilor imaginare, un spatiu mitic in care magia joaca un rol esential.
Sebastian A. Corn, Vindecatorul,
colectia „Proza”, Editura Cartea Romaneasca,
2008, 37.95 lei