Literatura este pentru Danilo Kis un refugiu, o evadare din realitate, o permanenta cautare a exoticului. Autorul Enciclopediei mortilor a fost inspirat atit de Rabelais, cit mai ales de Flaubert si Borges.
Enciclopedia mortilor cuprinde noua variatiuni pe o singura tema: moartea. Prin fragmentare se incearca de fapt surprinderea unei imagini totale a lumii si a individului. In opera lui Danilo Kis, detaliul are un rol foarte important, la fel ca si „montajul”, muzicalitatea si ritmul. Exigenta estetica este, in cazul lui Danilo Kis, aceea de a condensa complexitatea lumii si de a surprinde esentialul. Problemele personale ale individului, ca si in scrierile lui Hermann Broch, devin „motive de distractie pentru zei”. Idealul „romanului enciclopedic” al lui Danilo Kis este foarte apropiat de cel al lui Broch. Enciclopedismul lui Kis este mai mult o arta a compozitiei, decit o arta a combinarii. Scrierile sale alcatuiesc o lunga variatiune. Romanul are drept scop corectarea istoriei. Cel mai bun exemplu in acest sens este Cripta pentru Boris Davidovici, roman care l-a facut celebru pe Danilo Kis, si care va aparea in curind la Editura Polirom.
In Enciclopedia mortilor accentul cade nu pe „cronologia istorica”, ci pe „cronologia spirituala”, cum spune chiar autorul intr-un eseu. Cele noua povestiri care alcatuiesc Enciclopedia mortilor trateaza aceeasi tema – moartea, vazuta de majoritatea scriitorilor din Balcani ca o eschiva sublima in fata realitatii. Fiecare povestire se desfasoara intr-un timp precis: incepind cu epoca de dupa rastignirea lui Iisus, pina in zilele noastre. Toate intimplarile sint inlantuite intr-o „logica a coincidentelor”, specifica intregii opere a lui Danilo Kis.
Traducere din limba sirba si note de Mariana Stefanescu,
colectia „Biblioteca Polirom. Seria de autor «Danilo Kis»”,
Editura Polirom, 2008, 32.95 lei