Ceea ce părea de domeniul utopiei se întâmplă, a doua ediție Classix are loc la Iași în al doilea an de pandemie COVID-19. În condițiile în care, din 8 martie, Bucureștiul și alte localități aflate în scenariul roșu și-au închis sălile instituțiilor de spectacol, la Iași, un oraș în care rata infectării e încă destul de scăzută în acest al treilea val, se poate desfășura cea de-a doua ediție a unui eveniment care poate deveni un brand pentru orașul capitală a Moldovei: Festivalul Internațional de muzică clasică și arte vizuale. Organizatorii s-au asigurat că muzica se va auzi la Classix, chiar și în cazul situații de criză, prin acoperirea online a evenimentelor la care pot participa oricum un număr limitat de spectatori – invitațiile s-au epuizat în doar câteva minute de la lansarea pe platforma iabilet.ro.
După ce anul trecut, prin artiștii invitați și nivelul interpretărilor, acest regal cameral sincretic a fost o adevărată revelație, și în 2021 programul festivalului e unul promițător. Classix 2021 aduce la Iași muzicieni din Austria, Cehia, Franța, Germania și România. Interpreții vor aborda lucrări camerale din repertoriul clasico-romantic, până la zona modernă și contemporană, cu partituri de Ludwig van Beethoven, Antonín Dvořák, Olivier Messiaen, cu premiera la Iași a celebrului său Quatuor pour la fin du temps, sau Kurt Estermann, un compozitor născut în 1960. Un trio feminin premiat la nivel european, un recital de chitară cu un interpret de renume mondial, o celebrare a centenarului Astor Piazzolla prin pasionale acorduri de tango, într-o ofertantă combinație instrumental-timbrală și o întâlnire cu virtuozitatea pianistică în ultimul recital al ediției, care va continua și seria dialogurilor educaționale sub genericul Classix in Focus.
Despre avatarurile organizării acestei ediții a aventurii clasice contemporane la Iași – cât de greu e în această perioadă doar să găsești cursele aeriene pentru artiștii invitați! – am stat de vorbă cu cei doi protagoniști principali care s-au zbătut timp de aproape un an pentru Classix: Patricia Butulei, directorul festivalului, Asociația Industrii Creative, și Dragoș Cantea, directorul artistic al festivalului și pianist concertist.
Patricia Butulei © Andrei Popa The Phope
Ești director de festival și organizator de evenimente culturale cu multă experiență și experiențe, mă gândesc nu doar la Classix, ci și la Festivalul Rocanotherworld. Cât de greu e să organizezi ceva, orice, în aceste vremuri ?
Pandemia ne-a schimbat tuturor, la nivel global, perspectiva abordată și modul în care funcționăm. Anul 2020 a însemnat flexibilitate, adaptare, dar și foarte multă frustrare. Noi, cu Classix Festival și Rocanotherworld, am fost printre puținii norocoși care am putut realiza festivalurile. Suntem recunoscători și foarte conștienți de acest lucru. Cred că aici s-a văzut foarte mult calitatea publicului și a artiștilor, prin respectarea din partea lor a normelor impuse de către autorități, precum și cea a partenerilor privați, prin implicarea lor în continuare, în ciuda acestor vremuri incerte.
De cât timp a fost nevoie, de exemplu, pentru Rocanotherworld ?
În iunie, am avut la dispoziție practic 3 săptămâni în care să ne organizăm complet. Am redimensionat și ne-am aliniat la cerințele și normele impuse. Am schimbat traiectoria în care trupele concertau pro bono și accesul era gratuit, încât să venim în sprijinul lor. În urma acestei ediții, am ajuns și în comuna Lungani, unde am ajutat 500 de familii cu produse alimentare, de curățenie, de igienă și materiale sanitare. În iarnă ne-am dorit să repetăm experiența de festival, însă în mediul online. Am difuzat concertele din vară și am ajuns în casele celor care nu au reușit să fie fizic la cele 5 zile din iunie. Cu sprijinul principalului partener am revenit la finalul lunii ianuarie în cele patru sate, cu peste 7 tone de ajutoare și 52 de metri cubi de lemne.
De când au început pregătirile pentru Classix?
Planningul pentru Classix a mers în paralel. Încă din septembrie am început să punem pe hârtie nume de artiști și direcții pe care să le urmăm. Am schimbat scenariul de foarte multe ori, deși anunțasem, inițial, ediția pentru luna februarie, am continuat să căutăm soluții cât mai permisive și flexibile, în caz de neprevăzut. Așa a venit ideea de hibrid. Un festival care să ne permită să avem atât oameni în sală, în contextul în care legea ne permite, cât și în mediul online, să putem să ne gândim la latura internațională, dar și educativă.
Cum e afectată ediția din acest an, una totuși de criză, ținând cont de contextul internațional al proliferării unui nou val pandemic?
Deși acum ne bucurăm de o variantă care să păstreze latura internațională a festivalului prin artiștii străini pe care îi vom avea la Iași, această ediție a adus cu sine și o serie de compromisuri și schimbări. Am fost nevoiți să limităm durata Classix la doar cinci zile de concerte din șapte, iar accesul la o capacitate de doar 30%. De asemenea, vom avea în vedere termoscanarea, purtarea măștii și distanțarea obligatorie, măsuri ce ne sunt deja familiare și pe care le îmbrățișăm cu drag. De această dată, însă, a trebuit să venim cu noi soluții privitoare și la testele PCR pentru artiștii invitați (la ei în țară, la noi și la ei iar), precum și a celor doar 72 ore de ședere în România. Inclusiv strategia de bilete a fost schimbată. Ținând cont că numărul este limitat, am decis să le oferim sub formă de invitații sau bilete gratuite publice.
Cât de greu a fost și de ce e important pentru tine ca și acest festival să existe la Iași?
Simplu nu este. Însă suntem fericiți că am reușit sub o formă sau alta să îl facem să se întâmple. Mai ales că există un declin vizibil privind atenția îndreptată către cultură. Inclusiv lipsa de predictibilitate reprezintă un factor de stres pentru organizatori. Mereu aveam mai multe planuri privind un eveniment, însă acum, odată cu pandemia, chiar am ajuns să avem în vedere și cele mai negre și pesimiste scenarii. Iar asta cumva ajută. Ajută să fii ancorat în realitate și te forțează să inovezi, să vii cu soluții și să te arunci acolo unde nu ai fi făcut-o până acum. Așteptăm și noi cu nerăbdare să vedem unde ne va duce aventura clasică contemporană din acest an și sperăm că întreaga industrie se va dezmorți ușor, ușor. Emoția și bucuria publicului cu siguranță ne va da putere să mutăm munții din loc și de acum înainte. Cu toții avem nevoie să simțim, avem nevoie să sperăm, avem nevoie să fim. The show must go on.
Dragoș Andrei Cantea © Bogdan Fotea
Dragoș Andrei Cantea, cât de mult te gândești la scenariile roșii de pandemie?
Chiar și în scenariu roșu, acest summit artistic va avea loc. Scenariile verzi, galbene, roșii vor fi regăsite mai mult pe scena Classix în designul luminilor din concerte decât în gândurile ascultătorilor. Aventura noastră clasică contemporană, formată din cinci concerte tematice și două dialoguri educaționale, va continua – offline și online.
Cât de greu e să organizezi un festival în acest al doilea an al pandemiei? Cum e în Norvegia, acolo unde locuiești și studiezi?
Situația nu e foarte diferită la nivelul restricțiilor în orașele mari. Însă în regiunile din nordul îndepărtat, precum Finnmark, pare că pandemia nu a acaparat și modul arctic de a trăi. Concerte, restaurante, îmbrățișări, toate sunt la ordinea zilei acolo. Provocările logistice în a organiza ceva sunt uriașe, mai ales la nivel internațional, susținute și de lipsa de predictibilitate. Cu toate acestea, motivația și ambiția de a contribui, măcar într-o mică măsură, la experiența artelor spectacolului e cu atât mai prezentă. Riscurile există până în ultima secundă, de la anulări de zboruri la noi reglementări, astfel încât și Classix trebuie să fie echipat cu mai multe strategii, artistice și logistice, de a se adapta.
Conceptul muzical pe care l-ai gândit anul acesta, între Classix Aeterna și Classix in Perpetuum, sugerează și ideea de mobilitate. E prea devreme ca festivalul Classix să transgreseze granițele geografice ale Iașiului?
Classix are loc la Iași și în acest al doilea an pentru că sunt convins că Iașul nu este doar unul dintre, ci de departe orașul din România care merită cel mai mult un astfel de proiect. Atât tradițiile culturale ale orașului, cât și puterea economică și setea de inovație în atât de multe domenii fac ca Iașul să fie o gazdă ideală pentru setul de valori pe care Classix îl promovează. Cu toate acestea, Classix prezintă această dimensiune mobilă, itinerantă să-i spunem, care conduce spre a exista și în alte orașe unde este dorit, sprijinit și, bineînțeles, util!
De ce e importantă continuitatea pentru un festival muzical, în general, și pentru Classix în special? Ce e continuitatea în muzică? – și nu mă refer aici doar la termenul legato.
Continuitatea înseamnă și varietate. Nu ne repetăm, ci păstrăm valorile fundamentale deja stabilite și continuăm să construim în baza lor. Noi teme care reflectă societatea de astăzi, de mâine, prin înțelegerea și asumarea celei de ieri. Un festival de muzică, pentru mine, nu manifestă nici rigiditatea formei de sonată, dar nu e nici o improvizație experimentală. Este o temă cu variațiuni, la care revenim întotdeauna mai înțelepți și cu inimile deschise.
Un mesaj pentru melomanii ieșeni.
Precum o plimbare coborând boemul Copou, via artisticul Lăpușneanu, istoricul Ștefan cel Mare, gloriosul Palat și contemporanul Palas, descoperim Classix 2021 într-o arie estetică ce urmează același traseu. Mulțumiri tuturor celor care îmbrățișează această aventură clasică contemporană și care au un loc special în viața lor pentru noi. Cu sete de un nou valoros, ne revedem curând!
Informații despre program aflați la https://www.classixfestival.ro/.
1 Trackback