Se întâmplă destul de des să îmi bată la ușă tați însoțiți de fiii lor proaspăt șoferi.
Fiind un om care a acumulat aproape un milion de kilometri pe drumurile patriei și care a reușit să pună pe butuci un Oltcit, un Ford Sierra, un Opel Astra Caravan, un Passat cocoșat, două Ford Galaxy și care încă lucrează la rablagirea unui Sharan, mi se pare firesc să îmi fie cerut sfatul legat de mașina care i s-ar potrivi mult prea tânărului șofer. Sunt copii pentru care timpul curge extrem de repede și nu își permit să îl piardă conducând un autoturism lent.
Le fac o cafea și încep să le explic, cu gesturi largi de cunoscător generos în a da sfaturi. Pentru un proaspăt șofer nu mă pot gândi decât la singura mașină care vine în întâmpinarea dorinței de a cuceri lumea, de a arăta că ești stăpân asupra propriei vieți și ai pretenții mari când vine vorba despre a selecta fetele cu care socializezi: BMW 320i Sedan F30, modelul de 184 cai putere. Inevitabil, mândrul tată capătă paloare facială și începe să își țuguie pleoapele, de parcă ar dori să-mi vorbească din ochi fără să taie aripile fiului. Eu îi evit privirea și continui expozeul.
În primul rând faptul că are tracțiune spate face din această mașină o adevărată declarație de independență. Ai propulsie, nu te târâi pe burtă și pe coate, ca în cazul tracțiunii față. Accelerarea de la 0 la 100 km/h se face în 7,3 secunde, iar cei 184 de cai putere îți oferă posibilitatea ca plecarea de pe loc să o faci cu scârțâit de roți și mult fum. E un fel de a ajunge în viitor mult înaintea celorlalți,
privind prezentul în oglinda retrovizoare, un prezent în care colegii de școală îți privesc bolidul cu o admirație greu de ascuns. Motorizarea are aspirație twin-power turbo cu intercooler, despre care nu ai nevoie să știi altceva decât denumirea în sine, pe care să o rostești cu un aer aparent dezinteresat, de parcă e normal să fie așa.
Ăsta este sfatul meu. O mașină excelentă pentru un începător. Fără să mai poată spune ceva, tatăl își pierde privirea pe fundul cănii de cafea, iar junele zâmbește fericit, fiindcă a găsit înțelegere la însuși expertul cartierului. Las cinci secunde de liniște, apoi îi spun că sper să scape repede de semnul de începător, ca să îi pot recomanda o mașină de bărbat adevărat, una pe care doar șoferii siguri pe ei o pot conduce. Spun asta cu lentoare, ca să mă asigur că atenția copilului se lipește de mine ca guvidul de stânca marină. Ce mașină, nenea Bobi, ce mașină? Și eu cedez insistențelor și ei pleacă fericiți spre târgul auto, să vadă un Golf IV cu motor de unu patru pe benzină.