În plină eră a formatelor digitale și a streamingului, este bătrâna casetă audio pe punctul de a cunoaște o resurgență? Se pare că da, este posibil. Din motive sentimentale, dar și pentru că, într-o perioadă de anulare totală a concertelor, ea ar permite artiștilor mai puțin cunoscuți să poată câștiga de pe urma muzicii lor.
În martie a încetat din viață inginerul olandez Lou Ottens, cel care rămâne în istorie drept inventatorul casetei audio. Apărută în anii ’60, caseta a revoluționat obiceiurile de consum muzical, până atunci limitat la discul de vinil. Caseta s-a impus în doar câțiva ani, ajutată fiind și de inventarea radiocasetofoanelor de mașină și a walkmanului, iar în apogeul popularității ei, în 1989, numai în Marea Britanie se vindeau în 83 de milioane de exemplare pe an.
Detronată și aproape scoasă complet din istorie, întâi de către compact disc și apoi de formatele digitale precum mp3 sau mp4, caseta se pare că revine la modă.
În contextul în care pandemia a adus pagube gigantice industriei muzicale, 2021 a devenit „anul casetei audio“, scrie „Slate“. Astfel, arată British Phonographic Industry, anul trecut s-au vândut în Marea Britanie, 156.542 de casete, un record față de anul 2003 și o creștere de 94,7 la sută față de 2019. Până și mari vedete internaționale precum Lady Gaga sau Dua Lipa și-au scos ultimele producții și în acest format.
Este o revenire care poate să îi uluiască până și pe cei care au crescut cu casete, scrie „Slate“: „Casetele nu aveau nici estetica atrăgătoare și nici imaginea romantică a discurilor de vinil, nici ușurința de utilizare și calitatea sonoră a CD-ului. Și nu există nici un pasionat de muzică de peste 35 de ani care să nu aibă o poveste personală despre o bandă de casetă prinsă și ruptă de un casetofon“.
Se pare că însuși Lou Ottens era de părere că o revenire la modă a casetei „ar fi absurdă“. El declara la un moment dat ziarului „NRC Handelsblad“ că „nimic nu poate egala sunetul CD-ului“ și că, în opinia lui, scopul oricărui suport muzical este claritatea și precizia sunetului“.
Dar, crede Iain Taylor, specialist în „muzica pop și în cultura materială“, Ottens trece cu vederea un aspect esențial al casetei audio și anume că dragostea de muzică și ritualurile culturale ale acesteia sunt complexe și profund sociale. Astfel, retrezirea interesului pentru discurile de vinil nu înseamnă numai preferința pentru o calitate superioare a sunetului, ci și „o mișcare culturală de întoarcere spre un suport emblematic, patrimonial, pe care oamenii îl pot atinge, manipula și aprecia în comun. Deși mai puțin emblematice, casetele reprezintă și ele momente de istorie culturală dragi amatorilor de muzică“.
Există, de asemenea, și un motiv economic care explică resurgența casetei, afirmă Iain Taylor. În actualul context în care artiștii independenți, care nu câștigau mare lucru din difuzarea pe platforme de streaming și acum nu mai câștigă deloc după ce concertele au fost interzise, pot, grație casetelor, să ofere publicului un produs fizic mai ieftin decât un disc și care este financiar avantajos.
Și, peste toate acestea, crede specialistul britanic, un motiv al acestei resurgențe este nevoia profundă de a avea un suport audio fizic într-o lume în care numericul este omniprezent, iar pandemia a făcut oamenii să resimtă un sentiment crescând de detașare și alienare față de digital.
1 Trackback