Actualitate  -  Radu Cucuteanu  -  

Aș fi preferat ca titlul să fie inversat: efectul cărții asupra COVID. Din păcate, nu e cazul. Pot spera ca acesta să fie un titlu pentru anul viitor, cine știe.

Cu toate acestea, există și vești bune, chiar mai bune decât am fi putut spera. În martie anul acesta, Federația Editorilor Europeni (FEP) a dat publicității un raport asupra efectelor pe care pandemia le-a avut asupra pieței de carte europene în 2020. Intitulat După un an. Consecințele crizei COVID-19 pe piața de carte – Retrospectiva anului 2020, el reprezintă o sinteză a sondajelor și studiilor făcute pe piețele de carte din diverse țări europene.

Acest raport vine în completarea celui care, la mijlocul anului trecut, încerca o evaluare a efectelor pandemiei asupra pieței de carte la nivel european, ca și o serie de previziuni asupra felului în care va evolua întreaga situație. Cum era limpede încă de pe atunci, nu putea fi vorba decât despre o evoluție negativă, într-un sector care nici măcar nu avea nevoie de COVID-19 pentru a se afla într-o oarecare precaritate. Acest raport intermediar previziona că, din cauza perioadelor de carantină instituite în diferite țări, ceea ce a însemnat și închiderea librăriilor, suspendarea târgurilor de carte, a lansărilor și a întregii serii de evenimente culturale asociate acestora, la finalul lui 2020 se va ajunge la pierderi de 15-25% la nivel european.

Din fericire, cum spuneam, lucrurile stau mai bine. Nu strălucit, dar în mod clar mult mai bine față de temerile pe care le afirma primul raport al Federației Editorilor Europeni. Pentru că, iată, acest raport din martie anul curent arată că pierderea globală a sectorului de carte european s-a situat între 2% și 5%. Evident, există diferențe mari între țările care constituie țesătura europeană, cu tradiții diferite inclusiv în ceea ce înseamnă consumul de carte. Dar ce contează în acest context este reziliența de care a dat dovadă piața de carte, ceea ce surprinde în fapt reziliența culturii europene, o rezistență care i-a surprins pe foarte mulți dintre comentatorii informați ai crizei. Vorbim de un an care putea fi dezastruos pentru ecosistemul cultural, dar care s-a dovedit, ca să spunem așa, „acceptabil“.

Dar lucrurile, cum spuneam, stau mai bine, nu bine. Situația este departe de a fi ideală. Raportul subliniază faptul că și în 2021, cel puțin în această primă parte a sa, cartea rămâne la fel de fragilă, iar cuvântul-cheie rămâne incertitudine. Pandemia continuă, iar piața de carte îi va resimți în mod cert efectele și mai departe.

Evoluția pieței de carte în Europa, între creșteri și scăderi

Radiografia pe care o prezintă recentul raport al FEP este o imagine generală, dar care ascunde evoluții foarte diferențiate la nivelul ță­rilor europene. Tocmai de aceea, la nivel figurat, acestea se împart în trei categorii: câștigători, învinși și cei de la mijloc.

Marile câștigătoare sunt, indubitabil, țările nordice. Una dintre surprize este faptul că piața de profil din Norvegia a crescut cu 10%. Suedia, Finlanda și Islanda au cunoscut la rândul lor creșteri ale pieței de carte. Evident, aceas­ta înseamnă că media pierderilor în restul Europei este mai mare, dacă ținem cont de felul în care aceste țări au tras în sus evoluția europeană. Dar și aici se impun niște nuanțe: vorbim în primul rând despre o evoluție pozitivă a cărților digitale și a celor audio, în toate dintre țările menționate și mai puțin a cărților tipărite – ba chiar acestea au înregistrat o scădere de 10% în vânzările din Norvegia.

Țările de Jos, Marea Britanie și Italia (țară aflată în criză economică de dinainte de debutul pandemiei) au cunoscut de asemenea creșteri, chiar dacă mai mici decât cele amintite mai sus.

Iar de aici intrăm în partea de scădere a pieței. Franța, spre exemplu, o țară cu o bogată tra­diție culturală și una dintre cele mai importante actante pe piața cărții din Europa, a cunoscut o diminuare a vânzărilor, inclusiv pe segmentul digital. În aceeași poziție se află și Germania, ca și Spania.

În ceea ce privește țările mai apropiate de România, Polonia a cunoscut un declin de numai 4%, Bulgaria unul sensibil mai mare, de 15%, în timp ce o piață relativ bine consolidată cum este cea din Ungaria a înregistrat pierderi de 20%.

După cum se poate constata, dacă trecem de primul nivel, cel statistic general, vedem că este vorba despre o piață foarte eterogenă, cu evoluții locale diferite și cu o doză ridicată de impredictibilitate. Aceste diferențe țin de mulți vectori, de la adaptabilitatea fiecărei țări la infrastructura de desfacere și vânzare etc. În egală măsură, însă, reiese o imagine în general încrezătoare în felul în care piețele de carte au gestionat criza, deși prudentă în fața viitorului.

Evoluția României în contextul pandemiei

Dar cum a trecut România prin primul an al pandemiei? România, după cum știm, are din păcate o piață relativ neconsolidată a cărții, cu puține debușee către po­pulație și cu o lipsă acută de programe culturale care să se îndrepte către populația largă.

Situația pe scurt, conform raportului retrospectiv semnat de FEP, arată că în România s-a înregistrat o scădere de 10% din vânzări – ceea ce nu este deloc puțin, dar nici nu este atât de grav pe cât arătau previziunile inițiale, care proiectau o pierdere semnificativ mai mare, de 20-25%. Dar, așa cum arată Asociația Editorilor din România, „acest rezultat îmbucurător s-a datorat faptului că, odată cu relaxarea restricțiilor, oamenii s-au reîntors în librării ca să cumpere cărți, parțial și din solidaritate cu librăriile de proximitate. Experiența perioadelor de carantină i-a făcut, de asemenea, pe proprietarii de librării să-și consolideze prezența în online, fapt care a avut ca efect limitarea scăderilor estimate la mijlocul anului trecut“.

Și în România, așa cum s-a petrecut la nivel general în Europa, s-a constatat că în a doua jumătate a anului a avut loc o creș­tere a vânzărilor de carte, ceea ce a permis revenirea din curba abrupt descendentă pe care o cunoscuseră în primele luni de pandemie.

Cumpărătorii de carte au putut veni în ajutorul industriei și grație creșterii reducerilor oferite de edituri și de librării, ceea ce a însemnat scăderii veniturilor acestora, dar le-a permis supra­viețuirea. Această politică a intensificării reducerilor a fost specifică, de altfel, mai multor țări din Europa de Est.

Chiar dacă situația a evoluat în moduri mai puțin grave față de temerile din iunie 2020, pierderile cunoscute de piața românească de carte sunt semnificative și ne situează în grupul țărilor cel mai afectate de criza produsă de pandemie (Portugalia – minus 17%, Ungaria – minus 20%, România – minus 10%).

Care sunt explicațiile pentru evoluțiile diferite?

Unul dintre lucrurile vizibile în trendul cunoscut de piața de car­te este cel în care vânzările s-au orientat în mare măsură către internet. Lucrul, așa cum subliniază și raportul FEP, este lesne de înțeles: librăriile clasice au fost închise în diverse perioade, deschiderea lor a fost mai târzie decât a altor magazine (iar aici comparația cu mallurile este evidentă) și, în general, oamenii nu se simțeau în prea mare siguranță când mergeau la cumpărături.

Se observă și o ascensiune puternică a vânzării de carte digitală în țările care au cunoscut o creștere în domeniu. În Suedia, librăriile au mers în pierdere, în timp ce cluburile de carte și magazinele online au înregistrat o creștere de 19%, ceea ce a însemnat 51% din venituri. În Țările de Jos, librăriile au pierdut 10% din vânzări, dar magazinele online de cărți au crescut cu 40%.

Același lucru se remarcă și în cazul Italiei, Germaniei, Austriei.

Bineînțeles, acest fapt a provocat probleme librăriilor independente și lanțurilor de librării fizice pe cuprinsul întregii Europe. Însă aceasta a dus și la o creștere a flexibilității lor, la o adaptare la condițiile impuse de pandemie, ceea ce a permis su­praviețuirea multora dintre ele. Însă librarii și editorii de carte se numără în mod clar printre categoriile cele mai afectate de criză.

Cititorii s-au trezit cu noi opțiuni – nu foarte noi în realitate, dar redescoperite în aceste momente. Acestea cuprind e-book­urile, audiobookurile, dar și abonamentele online la servicii de carte digitală.

Se constată că au fost afectate diferit genurile de carte. Spre exemplu, cartea pentru copii a continuat să aibă vânzări bune. La fel și benzile desenate. Ficțiunea literară a cunoscut însă o scădere – explicația oferită de raportul FEP fiind că vânzările acestui tip de carte depind foarte mult de sfaturile librarilor. Iar, lucru evident, cel mai afectat sector a fost cel al cărților de călătorie. Numai în Franța, spre exemplu, vânzările acestora au înregistrat un declin de 44%.

În acest context, au apărut mai puține titluri noi, editurile alegând să mizeze pe cele deja cunoscute publicului. Prin urmare, vorbim și de mai puțini noi autori, ceea ce ar putea prezenta riscuri pe termen lung în dezvoltarea culturilor naționale. După cum subliniază Asociația Editorilor din România, „există o mare incertitudine cu privire la potențialul tendințelor apărute în 2020 de a se perpetua și după sfârșitul crizei, precum și cu privire la efectele pe termen lung ale acestei situații. Cel mai îngrijorător este modul în care mai multe dintre aceste tendințe pot afecta negativ diversitatea culturală: au fost publicate mai puține titluri, a crescut concentrarea în comerțul cu amănuntul online, librăriile clasice au fost în majoritatea lor extrem de afectate, la fel ca editorii mai mici și autorii mai puțin cunoscuți“.

Relevanța statului

După cum vedem, fiecare țară a luat propriile măsuri pentru a proteja economia, inclusiv consumul de carte. Dar aceste ex­pe­riențe diferite au arătat că șansele sectorului de a se adapta la si­tuație au fost sporite mult prin sprijinul adecvat și direcționat din partea autorităților publice. Introducerea librăriilor în categoria magazinelor esențiale și, prin aceasta, faptul că au rămas deschise chiar în momente critice a reprezentat un stimul cu efecte foarte puternice, vizibile astăzi, acolo unde statul a intervenit, așa cum este cazul Franței. Această măsură a stimulat consumul de carte și a permis o solidarizare directă a populației cu acest sector. „O lecție importantă pe care o putem învăța din studiul nostru este că sprijinul politic pentru sectorul nostru cultural diversificat și variat este crucial“, punctează Peter Kraus vom Cleff, președinte FEP.

Mai mult, o serie de țări, precum Italia, au venit în ajutorul editurilor și al librăriilor prin achiziția de carte.

În schimb, alte țări nu au întreprins mai nimic în această direcție, de sprijinire economică, iar în aceste cazuri am asistat la decăderea sa. Autorii raportului FEP subliniază că „autoritățile publice ar trebui să acorde o atenție deosebită celor din sectorul de carte care au suportat greul crizei, asigurându-se că își pot aduce în continuare contribuția la diversitatea culturală pe care o prețuim cu toții“.

Asemenea măsuri se impun cu atât mai mult cu cât, pe parcursul anului trecut, îndeosebi în intervalurile de carantinare ce au fost cunoscute de toate statele europene, pe diverse perioade, s-a înregistrat o creștere a pirateriei digitale și la acest nivel. Evident, și acest lucru a lovit în companiile de profil, de la edituri la librării, care au cunoscut noi pierderi și pe această direcție. „Nu trebuie să cedăm miturilor gratuite“, declara vom Cleff, ci este esențial ca ecosistemul cultural să fie protejat.

Ce va fi în 2021?

În primul rând, pornim de la faptul că 2020 nu a fost un an atât de teribil pe cât se estima. Acest lucru se datorează în mare măsură cititorilor care s-au solidarizat cu cultura, implicit cu piața de carte, și care au cumpărat noi volume. Dar această solidaritate se termină, ea nu poate funcționa la nesfârșit.

Pentru supraviețuirea sectorului de carte este necesară in­tervenția statului, care, urmând exemple precum cel al Italiei, Franței sau Belgiei, să declare librăriile ca fiind magazine esen­țiale. Această măsură a dus la creșterea cu circa 20% a vânzărilor de carte în Italia.

O mare problemă este incertitudinea în care ne aflăm, iar prelungirea sa nu poate avea decât efecte negative. Acesta este motivul pentru care în 2021 nu vor fi organizate târgurile de carte, de la cel mai mare la cele locale, un fapt cu implicații adânci pentru sector. Nu se poate oferi nici o idee în acest moment despre evoluția ulterioară a situației. Prin urmare, nu are rost să ne îmbătăm cu apă rece, privind la rezultatele ne­așteptat de bune din 2020. Dar putem citi mai departe și putem spera în mai bine.

Galerie foto