Membrii formației Led Zeppelin, Roger Daltrey de la The Who sau Robert Fripp de la King Crimson sunt doar câțiva dintre cei 150 de muzicieni britanici care cer prim-ministrului britanic Boris Johnson să actualizeze legile dreptului de autor pentru a crește veniturile primite de artiști din exploatarea muzicii lor pe platformele de streaming.
„Streamingul înlocuiește radioul, deci muzicienii trebuie să primească aceeași protecție atunci când muzica lor este distribuită pe platformele de streaming. Lumea întreagă s-a mutat online în timpul pandemiei, iar artiștii care trăiesc de pe urma muzicii au fost lăsați baltă de o lege care nu a ținut pasul cu schimbările tehnologice“, spune Horace Trubridge, secretarul general al Musicians’ Union. Un reprezentant al Ivor Academy explică faptul că platformele de streaming, care nu investesc deloc în producerea și distribuția de muzică, fac profituri extraordinare, în vreme ce artiștii primesc bani extrem de puțini de pe urma cântecelor lor.
În același timp, Björn Ulvaeus (compozitorul majorității hiturilor ABBA), președinte al Confederației Internaționale a Societăților Autorilor și Compozitorilor, a publicat pe 17 martie un raport prin care aduce propuneri pentru „a reechilibra economia muzicii“. „În acest moment“, spune Björn Ulvaeus, „80% din veniturile de streaming merg spre cele mai mari vedete, precum Drake sau Taylor Swift, în vreme ce un muzician de jazz de nișă, de exemplu, nu primește mai nimic. Dar sunt probabil 10.000 de oameni care iubesc și ascultă muzica acestui muzician de jazz. Dacă toți banii plătiți de acești fani ar ajunge la el și nu la alții, muzicianul ar putea trăi de pe urma muncii lui“.
Propunerea lui Björn Ulvaeus este să se renunțe la actualul model „market centric“, de împărțire a veniturilor în funcție de ascultările totale ale utilizatorilor, la un model „user centric“, raportat la fiecare abonat al unei rețele de streaming în parte. Astfel, azi banii celor care nu ascultă artiști precum Drake sau Taylor Swift ajung mai mult la aceste vedete și mai puțini la artiștii pe care abonatul alege să îi asculte.
Există însă și problema veniturilor în sine. Apple plătește 0,85 euro pe audiția unei melodii, aproape dublu cât Spotify, dar această sumă este împărțită mai mult între casele de discuri și numai o fracțiune din ea ajunge cu adevărat la artist. Asta a silit foarte mulți muzicieni să își vândă în ultima vreme drepturile asupra muzicii lor, așa cum au făcut până și vedete precum Bob Dylan, Stevie Nicks sau Neil Young.
Acest model economic actual, spune Björn Ulvaeus, are „un impact enorm asupra tipului de cântece care se compun azi și asupra structurii lor“, muzicienii fiind siliți să compună cât mai mult și numai acel tip de cântece care „se vând“. „Noi, la ABBA, am învățat să facem diferența între gunoi și piese de calitate“, spune Ulvaeus. „Dar asta necesită timp, cere multă muncă, multă răbdare. Cum poți să ai răbdare când ești supus unei uriașe presiuni financiare?“
1 Trackback