Avanpremieră  -  Suplimentul de Cultura  -  

„Suplimentul de cultură“ vă prezintă în avanpremieră un fragment din romanul Clovnul de Iulian Ciocan, care va apărea în curând în colecția „Fiction Ltd.“ a Editurii Polirom.

– Fragment –

Deși avea doar 28 de ani, jurnalista Aliona Carp era deseori cuprinsă de o adâncă tristețe și încremenea minute bune, cu privirea pierdută în gol, chiar în toiul unor petreceri. Nu că o ducea greu, o ducea binișor – era reporter la televiziunea de știri a Marelui Oligarh și avea un salariu de zece mii de lei, locuia într-o garsonieră cochetă, cumpărată de mama ei ocrotitoare, care îngrijea octogenari în Italia, avea un iubit bun la suflet și harnic, Slavic Badrajan, care instala centrale termice, era frumușică și stăruitoare –, dar senzația că se mulțumește cu un surogat devenea tot mai insuportabilă. Aliona Carp bâjbâia parcă prin preajma fericirii, îi simțea deseori aroma îmbătătoare, dar… nu putea s-o atingă și s-o strângă la piept. Fără îndoială îi lipsea ceva. Era un sentiment foarte neplăcut, pe care îl întăreau îndeosebi conversațiile cu prietena Corina Popșoi, o actriță faimoasă, șarmantă, chivernisită, stăpână pe viața ei. Prietenia lor începuse într-o zi în care Aliona îi luase un interviu actriței pentru televiziunea Coordonatorului. Între jurnalista timidă și actrița sigură de sine se înfiripă imediat o simpatie reciprocă și femeile începură să se vadă des, să stea la taclale în cafenele. Corina Popșoi era proprietara unui castel faraonic și soția unui vajnic edil și, de cele mai multe ori, prefera să pălăvrăgeas­că într-o cafenea foarte scum­pă, plătindu-i consumația jurnalistei stânjenite nițel de prețurile umflate.

Într-o seară ploioasă, după ce dădură pe gât câteva păhărele de martini, Corina Popșoi decise că era timpul s-o lumineze pe amica naivă:

„Alionușca, problema ta cea mare e că te afli într-un con de umbră! Nu ești vizibilă, draga mea. Și nu poți să-ți faci o viață mai frumoasă dacă nu ești cunoscută! Înțelegi?“.

Actrița îți țuguie buzele cărnoase într-o grimasă caustică.

„Dar sunt jurnalistă…“

„Jurnalismul tău e un căcățel, draga mea! Dacă erai moderatoare a unui talk-show satiric, ți-aș fi dat dreptate, poate. Dar tu faci reportaje și interviuri cu tot felul de indivizi insipizi. O ex­cepție e interviul nostru. Dar cu o floare nu se face primăvara, Alio­nușca. Pot să te întreb ceva? Câți urmăritori ai pe Instagram?“

„Păi, vreo cincizeci…“

„Cincizeci?! Dumnezeule! E penibil, scumpete! Eu am 5.300 și mi se pare că am rămas în urmă… Iar pe Facebook ai vreo 500 de prieteni, am dreptate?“

Rușinată, Aliona Carp dădu din cap că da.

„Mdaaa… E la-men-ta-bil, scum­pete! Cu o mână de prieteni pe Instagram și Facebook nu ai nici o șansă să fii băgată în seamă. Și mai e ceva, Alionușca. Am văzut că ai puține postări și – o să-ți spun pe șleau! – acestea sunt fără spirit, sunt fade. Nu te va respecta nimeni dacă nu te respecți tu însăți, draga mea. Să luăm, de pildă, ultima ta postare pe Instagram…“

Corina Popșoi luă iPhone-ul și căută contul de Instagram al prietenei. Avea degete lungi și unghii vopsite cu ojă roșie.

„Ufff! Exact asta îmi imaginam! O poză stupidă în care îl intervievezi, cu microfonul în mână, pe un grăsan cu ochi holbați… Patru like-uri… Hi-hi… E pur și simplu jenant, Alionușca… Și cine e grăsanul?“

„E un analist politic…“, bâigui Aliona Carp.

„Dumnezeule! Măcar dacă era mai suplu și mai tânăr… Ufff… E o poză care te dezavantajează. E ca și cum ai fi o jurnalistă ratată care cerșește interviuri de la luzări. Și scapă odată de microfoane! Ara­tă-le oamenilor că ești o femeie frumoasă și interesantă, nu o ziaristă nătângă care le dă târcoale luzărilor… Văd că ai și câteva poze cu pisica ta. La ce bun? Pisica e drăgălașă, nu-i vorbă. Însă pasiunea pentru pozele cu pisici e proprie babelor, scumpete. E mai bună poza asta în care ești cu Slavic, dar… fundalul e banal, searbăd. E Sinaia? Mda… Dacă erai pe o plajă exotică, în bikini, sorbind dintr-un cocteil cu umbreluță din hârtie, lumea te-ar fi remarcat. Dar Sinaia nu mai are nici un farmec. Nici nu e de mirare că poza are numai 13 like-uri. Și de ce nu folosești niciodată hashtag-urile? La-men-ta-bil…“

„Păi, nu prea am bani pentru plaje exotice. Și salariul lui Slavic nu e foarte mare. De fapt, e mai mic decât al meu…“, spuse Aliona, roșind până-n vârful urechilor.

„Înțeleg, scumpete, înțeleg! Dar trebuie să-ți dorești să schimbi lucrurile, să ieși din anonimat, să faci bani! Dacă vei dori cu adevărat, vei reuși! În primul rând, cere-i lui Slavic să-și pună curul la treabă. Un bărbat adevărat trebuie să facă suficienți bani pentru femeia lui. Eu, bunăoară, sunt mândră că funcționărașul meu nu se lasă pe tânjală. Tu ești mândră de Slavic? În al doilea rând, tu trebuie să te schimbi! Uite, Alio­nușca, îți spun ce trebuie să faci. Întâi și-ntâi, tu vei deveni micro-influencer! Îți schimbi stilul de viață, iar eu te ajut. Am să-ți fac cunoștință cu câteva dive și vedete, fiindcă ai nevoie de prieteni vestiți și de companii selecte pentru un transfer de imagine bun. Poți să atragi pe Instagram mulți urmăritori dacă pui fotografii faine, poze în care ești alături de oameni de succes. Tu ești divă pentru omul care te vede în compania unei dive! Asta e regula nescrisă a Instagramului, scumpete! De aceea nu mai posta poze cu luzări și moșnegi, poze în care ești tristă, obosită, nemulțumită. Pe Instagram tu vei fi zâmbitoare, încrezătoare, îmbrăcată cu gust, alături de oameni de succes. Munții României trebuie să dispară. În locul lor vor apărea, cu timpul, insulele Canare și Italia. Oamenii sunt atrași de învingători și tu vei deveni o învingătoare! Din când în când e bine să le împărtășești prietenilor virtuali bucuriile cotidiene, dar și unele decepții, să le spui ce crezi că e OK și ce nu e OK în viața noastră. Ar fi niște scurte reflecții care le-ar arăta oamenilor că ai și creier, nu doar picioare lungi. Sunt câteva țărance idioate pe Instagram care debitează inepții și banalități și adună sute de comentarii. Tu ești fată pricepută și poți inventa lucruri mult mai interesante. Dar nici să fii prea sofisticată nu e OK. Eleganță, încre­dere în viitor, prieteni faimoși, călătorii în străinătate, observații simple, dar nu simpliste. Asta e rețeta succesului, Alionușca. Nu­mai așa vei deveni un microinfluencer! Apropo, orice microinfluencer poate să facă bani promovând pe rețele produsele unor companii. Desigur, ca să ajungi în această situație privilegiată, va trebui să cheltuiești niște bani, pentru haine și călătorii, dar merită efortul!“

„Crezi că voi reuși, Corina?“, îngână Aliona Carp, copleșită de anvergura acestui proiect de remodelare a sorții.

CARTEA

„Latura burlescă a Răului la concurență cu derizoriul, din care se naște angoasa, este specialitatea lui Iulian Ciocan, căpătând noi înfățișări prin interpretarea mitului faustic, cu toate avatarurile sale rusești, în Moldova eternă, în Chi­șinăul cunoscutului primar Denis Cartof: rolul lui Mefisto este jucat de un Clovn dispus să cumpere păcate de la amatori, iar Cimpanzeul sau Ma­rele Oligarh, alias Coordonatorul guvernării, poate fi o altă grimasă a Clovnului. Nu există însă redempțiune, cerurile nu se deschid decât pentru a mai lăsa să treacă câte un stol de ciori, invadând încet, în ralanti, dar sigur, întreaga metropolă. Câți dintre muritori sunt pregătiți?“ (Dan Gulea)