Internațional  -  Dragos Cojocaru  -  

Deși critica a strâmbat din nas la lansarea lui, pe 16 mai acum 35 de ani, filmul Top Gun, uriaș succes cu alură de fenomen pop, este un artefact optzecist care nu și-a pierdut deloc pu­terea de seducție de-a lungul vremii și a fost ales încă din 2015 pentru conservare în colecția de filme a Bibliotecii Congresului american.

Top Gun își datorează existența super-producătorului Jerry Bruck­heimer, „instigatorul“ unora dintre cele mai mari succese de la Hollywood. În 1983, Bruckheimer răsfoia un număr al revistei „California“ când a fost atras de o imagine. „Era poza unei căști de pilot cu vizorul tras în care se reflecta un avion. Iar lângă cască se vedeau două alte avioane de luptă și un om în cockpit. Mi-a venit în minte că arată ca Star Wars, dar pe Pământ.“

Această imagine și articolul din revistă au dus la crearea lui Top Gun. Bruckheimer a comandat un scenariu despre piloți de luptă, rivali, dar patrioți și stă­pâniți de o imperioasă „nevoie de viteză“. Regizorul Tony Scott a fost ales după ce Bruckheimer a admirat stilul vizual al acestuia într-o reclamă pentru firma Saab, în care un model de mașină era comparat cu un avion de luptă.

„Jerry Bruckheimer era foarte plictisit de felul extrem de tra­dițional și clasic în care erau realizate filmele americane din epocă. Căuta întotdeauna să facă ceva diferit“, avea să povestească mai târziu regretatul Tony Scott.

Deși avea de ales dintr-o mul­țime de tineri și chipeși actori pentru rolul principal, Bruckheimer îl dorea pe Tom Cruise, care a trebuit însă convins să accepte rolul. Producătorul a folosit mijloace forte pentru a-l atrage pe Cruise, tocmai debarcat de pe platourile unde filmase Legend cu Ridley Scott: a aranjat ca actorul să participe la un zbor demonstrativ cu un avion din escadrila Blue Angels. „Piloții navali s-au gândit să îi dea o lecție“, poves­tește Bruckheimer.

„I-au oferit zborul vieții: răsturnări, căderi, accelerări bruș­te. Când s-a dat jos din avion s-a dus direct la telefon și m-a sunat să îmi spună că acceptă“. De fapt, zborul plin de adrenalină l-a încântat atât de mult pe Cruise, încât acesta a cerut prin contract să zboare într-un avion F-14, și-a luat apoi licență de pilot și posibil să-și fi descoperit apetitul crescând pentru cascadorii tot mai nebunești. Este sigur însă că Top Gun a fost cea mai importantă piatră de temelie pentru viitorul statut de superstar al lui Cruise.

Marina militară americană s-a implicat și ea în realizarea filmului, furnizând consultanță și aparate de zbor. Pentru militari, filmul a fost o mană cerească: după premiera lui, mulți tineri americani s-au grăbit să ajungă la birourile de recrutare pentru piloți.

Un alt ingredient extrem de important în succesul Top Gun a fost coloana sonoră a filmului, plină de artiști foarte importanți în epocă, de la Bryan Adams, la Toto și REO Speedwagon, plus unul dintre cele mari hituri ale decadei (Kenny Loggings cu Danger Zone) și imensul succes Take my Breath Away al trupei Berlin, melodie care va sfârși prin a aduce filmului un Oscar.

În plină armonie cu energia patriotică a erei Reagan, Top Gun, lansat pe 16 mai 1986, a devenit foarte repede un uriaș succes, cu o influență hotărâtoare asupra felului în care au fost făcute apoi filmele comerciale, după cum spune și Christopher Nolan. Este, de asemenea, unul dintre puținele filme care, în opinia publicului (dincolo de impactul nostalgic asupra spec­tatorilor mai vârstnici), nu rămâne circumscris decadei în care a fost creat. În SUA, de exemplu, se serbează pe 13 mai Top Gun Day, o serbare patriotică inventată de fani (spre bucuria marinei militare, evident). Pentru aniversarea filmului, Top Gun a fost lansat din nou în proaspăt deschisele cinematografe americane, vreme de o săptămână, ca pregătire și pentru mult-aștep­tata continuare care, amânată un an din motive de pandemie, va ajunge pe marile ecrane în noiembrie.