Povestea e cunoscută și a făcut deja ocolul lumii: în Canada mii de cărți pentru copii având ca temă relațiile cu populațiile autohtone, printre care volumele din iubitele serii de benzi desenate Tintin și Asterix, au fost eliminate din biblioteci, iar unele dintre ele au fost arse în public.
Este o poveste raportată de Radio Canada abia acum, când a provocat stupoare și furie, dar pare că, de fapt, a început în 2019. Totul s-a întâmplat în Ontario, la inițiativa Consiliului școlar catolic Providence, care regrupează 30 de școli. Motivul acestei inițiative, care aduce imediat în minte romanul Fahrenheit 451, este explicat astfel de către Lyne Cossette, purtătoare de cuvânt a Consiliului: „un gest de reconciliere cu Primele Națiuni și un gest de deschidere față de celelalte comunități prezente în școala și societatea noastră“.
Mai precis, aceste cărți, în frunte cu Tintin și Asterix (dar și Pocahontas) s-au făcut vinovate de a fi prezentat amerindienii prin clișee care le creează o imagine de popoare „leneșe, bețive, stupide“, oferă „o prezentare negativă și o reprezentare greșită a autohtonilor în desene“, în vreme ce alte lucrări comit un alt păcat cumplit în ochii ideologilor progresiști, anume „aproprierea culturală“. Într-una dintre aceste școli, în cadrul unei ceremonii denumite „purificare prin foc“, elevii coordonați de profesori au ars cărțile încriminate, „în scop educativ“. Cenușa a fost apoi folosită ca îngrășământ pentru a planta un copac, gest prin care, explică Consiliul școlar, „vom îngropa cenușa rasismului, discriminării și stereotipurilor în speranța că vom crește într-o țară inclusivă în care toți pot trăi în prosperitate și securitate“.
În urma scandalului stârnit de această știre, Radio Canada a aflat, în urma unei anchetei proprii, că o anume Suzy Kies este un personaj-cheie în această poveste și este parțial responsabilă de distrugerea acestor cărți. Membră a Partidului Liberal al premierului Justin Trudeau (care a condamnat ipocrit arderea cărților), Suzy Kies (foto, alături de Trudeau), este o cercetătoare independentă care a consiliat instituția care patronează cele 30 de școli. Ea s-a autodeclarat „gardiană a cunoașterii“ popoarelor autohtone, susți- nând că este ea însăși de origini amerindiene, făcând parte din poporul Abénakis.
În Partidul Liberal, ea a fost copreședintă a comisiei popoarelor autohtone. Numai că Radio Canada a descoperit că pretențiile doamnei Kies sunt minciuni sfruntate: în dosarele civile și în registrele de recensământ, numele lui Susy Kies nu se află pe listele celor cu origine amerindiană și, în virtutea legilor canadiene, „autohtona“ nu are, de fapt, statut de indian. În urma dezvăluirilor, pe 8 septembrie, ea a demisionat din partid, ca nu cumva „această poveste să fie folosită contra premierului Trudeau“. Iar tot scandalul, care a inflamat campania electorală canadiană, a oprit, pe moment, distrugerea cărților.
Însă gestul de vandalism cultural rămâne, cu atât mai mult cu cât nu este decât un nou capitol din jihadul cultural pe care mișcarea woke l-a dezlănțuit asupra civilizației occidentale în ultima perioadă.
„Lexiconul woke s-a îmbogățit cu un nou termen care îți îngheață sângele în vine: purificarea prin foc“, scrie publicația „Spiked“. „Da, auto-aleșii gardieni ai gândirii corecte, elitele neo-preoțești ale corectitudinii politice elimină acum literatura problematică prin foc, purificând viața publică în flăcările furiei lor woke. Și nu se mai ascund. Se mândresc cu asta.“
„Spiked“ subliniază că ceea ce s-a întâmplat în Canada aduce aminte de revoluția culturală maoistă și, mai ales, de arderile pe rug ale cărților de către naziști. Și, citându-l pe Ray Bradbury, atrage atenția că „există mai multe moduri de a arde o carte“.
„Școlile din Ontario preferă focul, alții preferă să apeleze la amenințările cu boicotul ca să fie siguri că unele cărți, care îi deranjează, sunt eliminate“, scrie publicația, care amintește campania în urma căreia cartea lui Abigail Shrier, Irreversible Damage: The Transgender Craze Seducing Our Daughters, care critica „mișcarea transgender“ a fost temporar scoasă de pe Amazon sau de faptul că, acum, este la modă ca angajații unor edituri să protesteze atunci când editura publică anumite cărți care lor, angajaților, nu le convin din punct de vedere politic și ideologic (de exemplu, ultima carte a lui Jordan Peterson).
„Și gândiți-vă și la campaniile anticolonialiste din campusurile din întreaga anglosferă care, deseori, vor să scoată din curriculă cărți așa-zis problematice – mai precis cărți scrise de bărbați albi morți. Și mai sunt dărâmarea statuilor, presiunile asupra muzeelor, proteste care cer schimbarea numelor unor străzi. «Purificare» este termenul corect pentru toate aceste fapte. În sens religios, purificarea înseamnă eliminarea contaminantului uman, adică a ereticului sau a păcătosului. Este stadiul la care a ajuns mișcarea woke, stadiul purificării – eliminarea prin foc sau amenințări a oricărei cărți, idei sau a unui eretic ce nu se ridică la înălțimea dogmei woke”, scrie „Spiked“.
1 Trackback