
Cei care au auzit abia acum de Bienala, inteleg ca Vectorul a facut mai multe pentru arta contemporana decit toate institutiile culturale iesene la un loc. Lectia de istorie se sfirseste in mai putin de jumatate de ora. Cu temele facute, publicul se muta la umbra, in gradina din spatele Centrului. Ceai rece, cafele, si tigari. Conversii si pierceing-urile prefera sa stea turceste, pe jos. Domnisoarele ocupa cele citeva scaune rabatabile din fata. Se fac probe de microfon, reflectoarele delimiteaza un spatiu circular si am senzatia ca decorul e un amestec straniu de platou tv si poiana zinelor. Nu-i vorba de basme insa, ci de realitati dure: o dezbatere pe tema mult-controversatului „Iasi – capitala a culturii”. Invitatii – Emilia Chiscop (jurnalist), George Onofrei (redactor-sef al „Suplimentului de cultura”), Dan Lungu (scriitor), Doris Mironescu (critic literar) si Antonio Patras (critic literar) – au misiunea de a dezbate viitorul cultural intr-un oras care geme de potential, dar sufera de nepasare.
„Capitala culturala”, o sintagma lipsita de sens
Matei Bejenaru le-a adresat trei intrebari concise: care sint nevoile de ordin cultural ale orasului, ce tipuri de proiecte le-ar putea satisface si cum se vede Iasul peste un cincinal. Daca Doris Mironescu prefera sa-si pastreze optimismul si sa ceara, cu umor, pe linga reabilitarea arhitectonica, o autostrada spre Vest care sa deschida perspectivele, Emilia Chiscop tine sa precizeze dintru inceput ca eticheta de „capitala culturala” pe care autoritatile si presa au alipit-o Iasului nu este altceva decit „o sintagma lipsita de sens”, iar Comisia de Cultura din Consiliul Local s-a dovedit de-a lungul timpului „incompetenta”. „Iasul nu are inca o strategie culturala, nu si-a definit directia de dezvoltare in acest sens”, marturiseste Emilia Chiscop, care simte nevoia unei restructurari in „institutiile culturale asa-zis emblematice in care nivelul de activitate este sub-mediocru”.
Dan Lungu scoate tacticos foaia cu raspunsuri si citeste pe puncte, organizat ca intotdeauna. „1. Elaborarea unor politici culturale coerente; 2. elaborarea unei strategii pentru dezvoltarea turismului cultural; 3. crearea unui incubator de asociatii culturale, care sa beneficieze de asistenta contabila, juridica si in redactarea proiectelor; 4. reformarea institutiilor culturale ale statului si aplicarea principiilor de management si marketing cultural; 5. exportarea valorilor locale.” Simplu de zis, mai greu de facut, mai ales ca insusi scriitorul admite ca pomenitele institutii subordonate statului au devenit doar „un loc de unde se ia salariul”, iar banii („mai multi decit ne imaginam”) sint ineficient cheltuiti.
Printre proiectele pe care si le doreste Dan Lungu se numara rezidente artistice europene pentru ieseni, crearea unui centru de traduceri literare si organizarea unui tirg de carte central-european. Desi visele sint departe de a se transforma in realitate, incheierea este optimista: Iasul de peste cinci ani este, in viziunea scriitorului, caracterizat de „diversitate, pluralism si efervescenta”.
Pornesc la vale pe Copou, printre studenti. E prima zi din viitorul cincinal.
„Periferic 8” – arta ca dar
A opta editie a Bienalei de Arta Contemporana „Periferic” va avea loc in perioada 3-18 octombrie si o are drept curator pe Dora Hegyi (project leader la tranzit.hu/ Budapesta). Organizat de Asociatia Vector, evenimentul propune anul acesta un model alternativ de schimb si ridica intrebarea: „Poate fi vazuta arta drept dar?”. Bienala analizeaza direct metodele speculative care influenteaza valoarea sociala a artei. Prin proiecte noi si prin evenimente paralele de mediere creativa, „Periferic 8” doreste sa consolideze constiinta culturala locala si sa joace rolul de mediator, intarind dialogul dintre diversele domenii culturale.