Incitare la ură: după statui, muzica rock
Ziarul „The New York Times“ nu a avut nici o problemă să publice, în secțiunea de comentarii, un alt „manifest“ care să indice o nouă țintă a „culturii cancel“. După statuile „problematice“, vine acum rândul celor mai cunoscute piese rock, una dintre melodiile împricinate fiind celebra American Pie, al lui Don McLean (foto). Alături de McLean, alte rockstaruri care trebuie arse în efigie pentru că nu se încadrează în standardele gloatei woke sunt Eric Clapton, Jerry Lee Lewis, Johnny Cash și, nu ultimul pe listă, Elvis Presley. Articolul din ziarul american, Should Classic Rock Songs Be Toppled Like Confederate Statues?, este scris de Jennifer Finney Boylan, un transgender care susține că „trebuie să ne uităm cu foarte mare atenție și la prezentul și trecutul nostru imediat, inclusiv la comportamentul privat al creatorilor culturii pop“. Astfel, în opinia activistului „trans“, Don McLean este vinovat pentru că a fost acuzat de „violență casnică“, iar Eric Clapton, privit ca un dușman al culturii woke, trebuie anulat fiindcă este „rasist“ și fiindcă face „propagandă anti-vaccinistă“. „Poate că reconsiderând acești artiști vom crea o lume mult mai justă și mai inclusivă rasial și sexual“, scrie „The New York Times“.
Un Goncourt pentru Senegal
Autorul senegalez Mohamed Mbougar Sarr, în vârstă de 31 de ani, a primit premiul Goncourt pentru cartea sa Plus secrète mémoire des hommes, provocând o vie emoție în țara natală. Felicitat de președintele Macky Sall, autorul a aflat că cititorii senegalezi pur și simplu au luat cu asalt librăriile, imediat după anunțarea premiului, iar romanul a dispărut în timp record de pe rafturi. Cartea este destul de scumpă în Senegal, un exemplar costă 16,70 euro într-una dintre cele mai sărace țări din lume, unde salariul minim este de numai 75 de euro. Foarte puțin cunoscut până acum de către marele public, tânărul Mohamed Mbougar Sarr a devenit primul autor din Africa subsahariană distins cu acest premiu.
Câte unul, să ajungă la toată lumea!
O carte n-ar trebui să primească decât un singur premiu literar, recomandă Didier Decoin, președintele Academiei Goncourt, într-o declarație reprodusă de AFP. Asta în interesul librăriilor, spune el. „Să nu-i uităm pe prietenii noștri librari. Dacă dăm două premii unei singure cărți, asta înseamnă că doar o singură carte se va vinde mai bine“, spune Decoin.
Întoarcere la giallo
Regizorul italian Dario Argento, maestru al filmelor horror giallo, revine la genul care l-a consacrat, la 81 de ani, cu Dark Glasses, un thriller despre un ucigaș de prostituate din Roma în care joacă într-un rol principal chiar fiica cineastului, actrița Asia Argento. Realizator al unor filme importante precum Suspiria, Dario Argento a căzut în desuetudine în ultimul deceniu, precedentul lui film, Dracula 3D (2012), fiind considerat un uriaș eșec.
Semne bune reloaded
Adaptarea romanului Good Omens (1990) de Terry Pratchett și Neil Gaiman ca miniserie TV a fost atât de bine primită, încât Amazon Prime și Gaiman lucrează acum la o continuare în care, din nou, îngerul Aziraphale și demonul Crowley fac echipă pentru a rezolva noi mistere cosmice. „Îmi lipsește geniul lui Terry Pratchett“, spune Neil Gaiman, showrunner al seriei.
Critica îl supără pe Dexter
Cel mai simpatic ucigaș în serie, Dexter Morgan, a revenit la TV într-un ultim sezon, New Blood, la aproape 10 ani de la încheierea serialului bazat pe romanele lui Jeff Lindsay. Numai că acest sezon, lansat de postul Showtime, nu a fost primit cu brațele deschise de către presa americană de profil, care totuși susține că New Blood reprezintă o îmbunătățire față de precedentul sezon. „Dar era chiar necesar?“, se întreabă „EW“.
Criza cărții începe de la hârtie
O lipsă de hârtie la nivel mondial riscă să afecteze serios industria cărții. În Franța, editurile mai mici se tem că, din acest motiv, unele volume nu vor mai putea fi lansate pe piață la timp pentru perioada Sărbătorilor de iarnă. În Hexagon, numai marile edituri au avut cum să își facă suficiente stocuri de hârtie încă din vară, conștienți că sezonul de premii literare din toamnă va „dopa“ vânzările de carte. Problema nu afectează numai Franța, ci este globală și pare a fi provocată, în mare parte, de către pandemie. De ce suferă industria cărții? Lemnul, materie primă, este foarte cerut în industria construcțiilor, pasta de hârtie este din ce în ce mai utilizată pentru cartoanele folosite la comerțul online, iar mii de containere cu hârtie sunt blocate în porturi, încearcă să explice „France Info“.