Predau filosofie de mai bine de 20 de ani și nu există an în care capitolul Etica din programa disciplinei Filosofie să nu dea naștere la dezbateri aprinse. Ce se schimbă de la an la an? Tipologia problemelor aduse în discuție, complexitatea soluțiilor și varietatea dilemelor morale cu care se confruntă tinerii în mod frecvent. Eutanasia, avortul, clonarea sunt câteva din subiectele care trezesc interesul invariabil, dar nici dilemele morale clasicizate deja nu sunt ignorate.
Un lucru îmi este clar: nevoia de repere morale și nevoia de raportare la un sistem de valori există. Nu există domeniu în care omul să fie angajat, să fie activ și să nu fie nevoie de o raportare la rezultate din perspectiva binomului bine/ rău. De asemenea, nu există moment al zilei în care invocarea binelui sau răului să nu aibă loc, ca formă a unei evaluări ad-hoc – „ai făcut bine“ sau „n-a fost bine deloc“ sunt doar două expresii auzite în astfel de contexte.
Filosofii trebuie să dea soluții problemelor cotidiene
Anul acesta am început predarea capitolului cu un mic experiment, provocat de unul dintre elevii mei, care m-a întrebat dacă citesc aceeași carte ca cea de săptămâna trecută (i-a atras atenția grosimea volumului). I-am spus că nu și l-am incitat să citească capitolul 1 din Alegeri morale. Teme actuale de etică aplicată, volumul coordonat de Alexandru Volacu, Daniela Cutaș și Adrian Miroiu, recent publicat de Editura Polirom. L-a citit pe nerăsuflate și s-a declarat surprins de cât de actuale sunt temele. Reacția colegilor a fost pe măsură, dovadă fiind faptul că au dorit discuții concrete, cu exemple și cu lămurirea unor aspecte care țin de ceea ce înseamnă alegerile morale.
Volumul Alegeri morale apare după ce, tot în 2021, dar la o altă editură (Trei) a apărut Viața bună. O introducere în etică de Cristian Iftode. Dacă primul volum este o colecție de articole și studii, cel de-al doilea este o încercare reușită de a aduna într-un singur loc teme, concepte și teorii cu privire la domeniul eticii, un adevărat curs de etică care poate fi citit de oricine, nu doar de cei pasionați de filosofie.
Din punctul meu de vedere, nu este deloc întâmplător că ambele volume au apărut în 2021; omenirea se confruntă cu o pandemie fără precedent, de ale cărei efecte pe termen lung încă nu suntem pe deplin conștienți. O pandemie care ne-a dat peste cap nu doar viețile, ci toate reperele după care ne ghidam în viața de zi cu zi.
Discuțiile aprinse în jurul prevalenței drepturilor colective în dauna celor individuale capătă relevanță și pentru filosofi, căci aceștia trebuie să dea soluții (a se citi argumente solide) problemelor cotidiene, cum ar fi impunerea certificatului de vaccinare ca formă de reglementare a accesului în spațiile publice sau la o alta mult mai concretă – să ne vaccinăm sau nu.
Astfel de probleme se regăsesc în ambele volume, așa se justifică și pledoaria mea pentru citirea celor două cărți. Cititorii nu doar că vor găsi răspunsuri pertinente la întrebările care poate că îi macină, dar vor afla și argumente solide, ca și teorii în baza cărora își pot construi propriile argumente. Nu în ultimul rând, vor înțelege că nu e nimic rău în a ridica întrebări privind efectele unei acțiuni concrete, fie la nivel individual, fie la nivel social. Avantajul volumului Alegeri morale. Teme actuale de etică aplicată este dat de tratarea defalcată a marilor teme, cu exemple concrete prezente în fiecare capitol.
Toate conceptele sunt explicate și definite
Este un volum de peste 300 de pagini, alcătuit cu migală de cei trei coordonatori, Alexandru Volacu, Daniela Cutaș și Adrian Miroiu. Fiecare dintre cei trei susține cursuri de profil la facultăți din țară și din străinătate, iar coerența și structura cărții li se datorează în întregime.
Dincolo de dificultatea de a reuși să aduni atât de multe articole la un loc – dificultatea rezidă în programele încărcate ale celor care au contribuit cu studii la realizarea volumului –, o asemenea întreprindere ridică și alte probleme: coerența unui asemenea demers stă și în unitatea de limbaj, cu alte cuvinte între capitolele cărții nu trebuie să existe diferențe de ordin stilistic care să facă dificilă citirea volumului.
Pe de altă parte, coordonatorii au urmărit (și se vede acest lucru) să vadă dacă toate conceptele sunt explicate și definite, dacă există corelația dintre sensul unui termen în context și teoria care fundamentează uzanța în sine etc.
Așa se face că Alegeri morale. Teme actuale de etică aplicată devine o excelentă introducere în etică, ca domeniu filosofic distinct, dacă vreți, un fel de captare a atenției pentru profani. Deși pledez pentru cititul volumului așa cum a fost el conceput, cu parcurgerea capitolelor în ordinea stabilită de coordonatori, studiile pot fi abordate și separat, în funcție de ce dorește cititorul, pentru că pot fi persoane care au nevoie doar de anumite idei sau teorii, dar vă asigur că, după citirea capitolului de care sunt direct interesați, vor dori să reia întreaga carte.
Deși nu mă număr printre cititorii profani al cărții, ceva mi-a atras atenția încă de la parcurgerea cuprinsului și anume titlul ultimului capitol. Capitolul 15, scris de Monica Heintz, se intitulează De la cazuri izolate la transformări de valori societale: locul persoanelor de vârsta a treia în societate. Titlul mi-a adus aminte de un fapt concret, care s-a petrecut la debutul pandemiei în România.
Temele de etică aplicată diferă de la o comunitate la alta
Când a fost declarată oficial starea de lockdown – perioada cuprinsă între 15 martie și 15 mai 202 –, decizia a afectat în mod aparte bătrânii, căci aceștia s-au confruntat dintr-o dată cu o serie de probleme, care fie le accentuau starea de sănătate precară, fie îi puneau în situația de găsi soluții de supraviețuire: nu-și puteau face cumpărăturile de maximă necesitate decât într-un anumit interval orar a generat spaimă și confuzie; mulți dintre ei nu se puteau deplasa cu viteza necesară, astfel încât să ajungă la timp la destinație și să se și întoarcă fără să riște să fie amendați. E un exemplu aparent banal, dar cu consecințe dramatice pentru mulți dintre ei, internalizate și care au făcut loc unui stres suplimentar; depresia și alte boli psihice au contribuit la accelerarea procesului de degradare a sănătății marii majorități a populației vârstnice.
Citind studiul Monicăi Heintz, mi-am dat seama, încă o dată, că una dintre marile probleme ale societății contemporane este felul în care ne raportăm la această categorie socială. Ideal ar trebui să reușim să valorizăm întreaga sa experiență socială și profesională. Dar cum facem ca, prin stabilirea unor relații concrete cu bătrânii, să nu activăm prejudecăți și stereotipuri generatoare de efecte negative?
Temele de etică aplicată diferă de la o comunitate la alta, căci relevanța lor intrinsecă este dată de coordonatele care definesc comunitatea în sine. Pe de altă parte, nici dimensiunea istorică nu este de ignorat, din ea derivând o alta (și deloc secundară pentru unele spații sociale), cea religioasă.
Nu trăim sub un clopot de sticlă
De aceea am vrut să aflu și opinia coordonatorilor volumului Alegeri morale. Teme actuale de etică aplicată. Iată care este acesta: „Unele teme de etică aplicată pot fi mai relevante – sau mai acute – decât altele prin raportare la un anumit context. Temele incluse în volum acoperă probleme diferite, uneori abordate cu instrumente diferite, toate relevante și raportate la spațiul de limbă română. Capitolul 15 prezintă o cercetare pe teren și relevă pe de o parte dificultatea de a recunoaște rolul valorilor morale ale persoanelor în procesul lor de decizie și pe de alta procesul de ajustare al convingerilor morale ca răspuns la schimbările din jur. Astfel de cercetări sunt foarte importante în etica aplicată, pentru că ne ajută să înțelegem mai bine cum funcționează valorile morale în practică. Alegerile morale nu au loc într-un mediu controlat, ca în experimentele ipotetice pe care le folosim uneori în etica aplicată ca să testăm și să elaborăm argumente. Ele au loc în condiții diverse, sub influența unor factori care uneori trag în direcții diferite, de agenți morali supuși mai multor feluri de constrângeri decât cele care decurg din convingerile lor morale. La rândul lor, convingerile morale ale oamenilor sunt influențate de ce este perceput ca acceptabil sau de bun-simț în comunitățile în care trăiesc. Aceasta este și un motiv pentru care este important să vorbim nu doar despre responsabilități morale individuale, ci și despre responsabilități colective. De multe ori, nu putem rezolva o problemă morală în mod individual, ci este nevoie ca o întreagă comunitate, instituție, stat, să recunoască problema respectivă și să o remedieze“.
Din răspunsul celor trei coordonatori am reținut că „alegerile morale nu au loc într-un mediu controlat“ și „convingerile morale ale oamenilor sunt influențate de ce este perceput ca acceptabil sau de bun-simț în comunitățile în care trăiesc“. Faptul că alegerile morale nu au loc într-un mediu controlat nu trebuie să ne pună de gânduri, iar sistemele morale capătă relevanță în măsura în care trăim în diverse forme de organizare socială și stabilim relații sociale. Mediul are foarte multe componente care deseori scapă controlului uman, de aici și situațiile-limită, dilemele morale. Nu trăim sub un clopot de sticlă și nici nu suntem atotputernici, astfel încât să inițiem schimbarea și să o și controlăm în totalitate, până la ultimul efect.
Liviu Andreescu, Adina Preda, Vlad Terteleac, Alexandru Volac, Ana-Maria Niculicea, Constantin Vică, Cristina Voinea, Raul Zachia, Anca Gheaus, Daniela Cutaș, Oana Băluță Radu Uszkai, Emanuel-Mihail Socaciu, Adelin-Costin Dumitru, Toni Gibea și Monica Heintz sunt cercetătorii care au contribuit cu studiile lor la alcătuirea volumului Alegeri morale. Pe cât de diverse le sunt preocupările – pe câțiva îi veți recunoaște, căci sunt lideri de opinie importanți în domeniile lor –, pe atât de unitar este volumul.
Toate studiile au un numitor comun
Revin la efortul coordonatorilor, care au avut ca principală grijă să aducă toate studiile la un numitor comun, din punctul de vedere al ținutei academice.
Primul capitol este dedicat justificărilor religioase în dezbaterea măsurilor publice – dincolo de faptul că sistemele morale religioase sunt primele care ordonează și organizează comunitățile umane, apare și o altă temă, deloc secundară astăzi, când Biserica și-a pierdut foarte mult din importanță și funcția ei socială a cunoscut multiple și ireversibile schimbări.
Următoarele teme sunt pe cât de actuale, pe atât de importante: libertatea de exprimare și deplatformarea (gândiți-vă la influența rețelelor sociale și dependența noastră de acestea): etica imigrației; datoriile morale în procesul electoral (să nu uităm că ne confruntăm cu o situație de interimat al guvernării fără precedent în ultimii ani); moralitatea piețelor (extrem de interesantă tema, căci accentul cade pe identificarea gradului de libertate al pieței); etică pentru internet și democrație (un studiu care subsumează două din temele deja enunțate, dar le repune în discuție dintr-un alt punct de vedere); etica prelucrării de date cu caracter personal în era digitală (o realitate generatoare de multe paradoxuri, vă asigur că și studiul vă va releva câteva aspecte la care poate că nici nu v-ați fi gândit); etica relațiilor personale (în contextul în care familia, ca grup social și formă de asociere a cunoscut cele mai multe transformări în ultimul secol, unele dintre ele impunând reglementări legislative); etica relației dintre copii, părinți și stat (completează excelent studiul anterior); abordările etice și analizele contextuale ale consimțământului sexual, problematica vaccinării obligatorii; limitarism etic și responsabilități individuale în etica moștenirilor (aici veți înțelege și mai bine de ce un cuplu de homosexuali își dorește legitimarea relației); dispariția cărților de etică din biblioteci (o, da, pot să confirm această problemă!).
Studiile mențin discuția în orizontul utilității
Ultimul capitol este cel despre care am vorbit mai sus, cel despre locul persoanelor de vârsta a treia în societate. Interesant este că autoarea a plecat de la o situație concretă căreia în mod normal nu-i acordăm prea mare importanță – instalarea unei săli de fitness într-un centru pentru persoanele vârstnice și modul cum aceasta influențează dinamica vieții sociale din centrul respectiv.
Un volum pe care nu-l găsesc ca fiind doar necesar (necesitatea în filosofie este o temă cu totul aparte), cât și util celor interesați să găsească soluții pentru problemele concrete cu care se confruntă. Studiile cuprinse în volum de către cei trei coordonatori, Alexandru Volacu, Daniela Cutaș și Adrian Miroiu, mențin discuția în orizontul unei utilități greu de atins în alte condiții.
Deloc întâmplător este și subtitlul volumului, Teme actuale de etică aplicată, pentru că toate studiile aduc în prim-plan probleme de actualitate, cu care ne confruntăm în mod frecvent și de ale căror efecte negative adeseori nu ne putem feri. Aici este și marele merit al acestei cărți: contribuie în mod decisiv la desființarea credinței că filosofii trăiesc în alte sfere și că sunt lipsiți de simț practic. Aducerea discuției în planul concretului completează în cel mai fericit mod cu putință ținuta academică, anii de studiu în domeniu și nevoia autorilor de a găsi răspunsuri pertinente la ceea ce-i preocupă.