Continuăm îndrăgitul nostru Jurnal.
Miercuri, 24 noiembrie
Hai, cu alde Cîțu mai era cum mai era de dus în cârcă, era ușurel minionul vâlcean, să vedem cum or să se descurce vlahii cu generalul Ciucă (oltean și Ciucă), dacă le mai rezistă șalele să-i ducă în cârcă și pe Ciucă și pe toți acoliții. Că e masiv Ciucă, carne macră fără os, rumen ca un godac înainte de Ignat, nu te joci, mai mare frumusețea, n-au nici bulgarii așa ceva, ar vrea ei. Și unde mai pui că vine și Ciolacu de la Buzău cu cunoscutul clan PSD, grei și ăștia. Plus maghiarimea, ehe, să vedem cum mai trec vlahii iarna, of. Bașca Preșul, ditamai plăvanul și acela. Furajează-i cu buget, pe datorie se înțelege, adapă-i cu pensii speciale, cu privilegii peste privilegii (Ciolacu mai e și erou al glorioasei revoluții din ’89), cazează-i, lux și relaxare, elegant, central, posibilitate loc parcare, umple-le și tot neamul cu funcții (neam ales), să se simtă bine emanații valahíei, nu așa, ca-n Suedia, păi…
Acum ar fi frumos să îi returneze și Iohannis șepcuța lui Trump, iar vlahii să îl returneze pe Iohannis fix de unde a ieșit, bună dimineața, spor la cafeluță, domnule Freud.
O notă de acum doi ani, din ziua în care ne-am pricopsit iar cu Iohannis președinte, ca să nu ne pomenim cu Vasilica: „Prieteni dragi, indiferent de rezultatul alegerilor, vă propun să nu uităm vorbele marelui nostru rege Gică Hagi și să ne întoarcem la ele, ca la o concluzie: Pui castraveți și vrei pepeni? Dacă vrei pepeni, frumos, seamănă-i, tată!“.
Marți, 23 noiembrie
Stai așa, să vezi acum redresare și reziliență la vlahi, s-avem puțintică răbdare, cum bine ne învăța și nenea Zaharia Trahanache.
Ați remarcat? Toate aceste lichele incapabile să lege două vorbe, monosilabici fuduli și iuți la atârnat la buget cu tot neamul, toate aceste hiene cățărate pe cadavre, toate aceste secături viclene, arată la fel: îmbătrâniți sufletește înainte de timp, înfumurați ca niște caricaturi cu josul și slugarnici totodată cu susul (interesele poartă fesele), perfizi, prefăcuți și, în definitiv, grotești, deformați de puterea nemeritată, folosită doar pentru a strânge mai multă putere nemeritată, figuri patibulare, maniere de măgar, ochi de șobolan, guși de pelican. Greoi la minte, degrevați de conștiință, căci toată bruma de morală le cade la prima suflare a șpăgii, creaturi bizare, fără inimă și șira spinării, mizerabili înfășați în lux, desigur că sunt capabili de orice trădare, cum să nu fie? Urâte, scârboase, false, toxice, mârșave, inutile vieți mai duceți, doamnelor, domnișoarelor și domnilor. N-o să rămână în urma voastră decât amintirea unor canalii oarecare.
Luni, 22 noiembrie
Și când te gândești că toate acestea se petrec fiindcă „intelligence-ul“ românesc e plin de proști făcuți grămadă de bani.
Politica vlahă explicată cu șlagăre de odinioară: îmi place să cred că președintele „negociază“ pe acordurile șlagărului Să iubești două femei, al îndrăgitului cantautor Vali Vijelie, acest Marcel Proust al vlahilor: una e mama la copii (PNL), alta e pofta inimii (PSD).
Duminică, 21 noiembrie
Îmi e atât de scârbă și de găștile, de haitele din așa-zisa cultură vlahă (neîncetat laudatio în cerc, promovarea proștilor, că-s proștii noștri, oho, ce apucături acolo, în lumea a patra), încât nu pot decât să-i mulțumesc bunului Dumnezeu că mi-a dat înțelepciunea să stau mereu la distanță de toate și să le privesc așa, cu dezgustul cuvenit. De altfel, sper să mai vizitez Valahia doar în amintiri.
În zile ca astea, cu asemenea dregători moț peste țară, ar trebui să le crape obrazul de rușine oamenilor pe meleagurile carpato-danubiano-pontice, dacă ar exista așa ceva.