Dupa care toti s-au asezat in pozitie de start, ca la maraton, si cind Elton John a zis Goodbye english rose… toti au zbughit-o care-ncotro. Dar asa de repede, ca ramasese piata goala (era la Sf. Vineri intilnirea).
Si n-au plecat toti in aceeasi directie, cum era de asteptat, ci s-au imprastiat in toate partile, pe dupa blocuri, dupa masini, unii au intrat in magazine, citiva s-au suit in copaci. In sfirsit, au disparut, nu mai era nimeni. Mai ramasese doar regina mama a Marii Britanii care si-a cerut scuze ca n-a fost prezenta de la inceput, dar ea e batrina, se deplaseaza foarte greu si a venit pe jos de la piata. Apoi l-a felicitat pe Elton John pentru intreaga activitate, i-a inminat un banut de argint si a spus ca ii pare rau, dar nu poate sta mai mult la concert, ca tine o taraba cu verdeturi si a rugat pe o fata sa aiba grija de patrunjel cit lipseste, sa-l mai stropeasca cu apa, da’ acuma tre sa se-ntoarca, maica. Si a pornit agale pe linia de tramvai.
Elton John a devenit dintr-o data Geo Saizescu, cocotat in continuare pe Matiz. Si parea ca da indicatii regizorale unui grup de tiganusi mici, aproape goi si murdari la gura, care se hlizeau si-si dadeau coate, numai unul mai mic statea serios cu gura cascata la maestru. Iar Saizescu urla la ei printr-un megafon de se zguduiau blocurile, ca Ma copii, voi chiar nu pricepeti? Da nu zicea decit atit, fara sa explice ce anume ar trebui sa priceapa copiii. Unul din tiganusi a scos un cutitas din ala de cartier, cu buton, si a intepat toate cele patru roti ale Matizului.
Iar Saizescu incerca sa strige in continuare, dar nu-si putea tine echilibrul, fiindca masina era gonflabila si se dezumfla cu totul. Au sarit repede doi bodyguarzi sa-l ajute si cineva brusc a stins lumina in piata. Si m-am trezit.