După o lungă absență, de 9 ani, celebrul regizor francez Jean-Pierre Jeunet revine cu un nou lungmetraj, BigBug, produs și difuzat de Netflix, o comedie distopică despre războiul dintre oameni și roboți.
„Este un film pe care aproape nimeni în Franța nu a vrut să-l producă“, se plânge autorul filmului Le fabuleux destin d’Amélie Poulain (2001), unul dintre cele mai mari succese mondiale ale cinemaului francez. „Am fost foarte deprimat când am realizat că n-am să pot realiza acest film“, spune regizorul despre noua lui comedie. „Concret, nimeni din Franța nu a vrut să se implice. Mi s-au repetat exact aceleași fraze pe care le-am auzit atunci când am vrut să realizez Delicatessen (lungmetrajul lui de debut din 1991) sau Amelie: că e un proiect prea bizar, prea atipic, deci prea riscant.“
Jeunet spune că, exact în momentul în care voia să renunțe la BigBug, a primit un telefon salvator de la Netflix, „care a aprobat proiectul în numai 24 de ore“.
Odată cu Jean-Pierre Jeunet, Netflix își mai adaugă în lista de mari cineaști un alt autor de renume mondial, ale cărui filme au atras în săli, numai în Franța natală, peste 21 de milioane de oameni. Netflix, pe lângă producția abundentă și uzuală de „conținut“, vrea să arate că investește și în A Șaptea Artă, finanțând și distribuind filme precum Roma (2018) al lui Alfonso Cuarón, The Lost Daughter de Maggie Gyllenhaal, după romanul Elenei Ferrante, sau recentul western al lui Jane Campion, The Power of the Dog, aflat în prezent în fruntea nominalizărilor la premiile Oscar.
Jeunet, în vârstă de 68 de ani, este unul dintre cineaștii cu un mare renume mondial, în ciuda faptului că ultimul lui film, T.S. Spivet (2013), a avut mult mai puțin succes decât reușitele Amélie sau Un long dimanche de fiançailles (2004). Jeunet denunță ceea ce el denumește „ipocrizia unei industrii în care marketingul a luat puterea, iar factorii de decizie sunt oameni care ies din școlile de comerț și își închipuie că pot să îți explice cum se face un film“.
Regizorul, care nu vede nici o problemă în faptul că producțiile unor companii precum Netflix sunt distribuite pe platforme de streaming mai degrabă decât în săli de cinema, descoperă aici salvarea de „angoasa lansării unul film la cinema“. „Odată filmul lansat, stai cu ochii pe numărul de spectatori“, explică Jeunet. „Când ți se spune că ai avut numai 200 de spectatori, e o catastrofă! Aici, pe streaming, există o jumătate de miliard de spectatori potențiali, pentru că numai Netflix are 220 de milioane de abonați. Dacă numai 1 la sută dintre aceștia se uită la filmul tău, deja ai mulți spectatori.“
Cât despre BigBug, Jeunet, care spune că a revenit la a face „filme care sunt plăcute și ludice“, crede că „cei care îmi iubesc opera au să îl adore, ceilalți au să-l deteste“. „Există două tipuri de realizatori: cei care se înnoiesc constant, dar care nu au un stil propriu. Și mai sunt cei care fac mereu același film, într-un anume sens: Tim Burton, Woody Allen… Eu mă înscriu mai degrabă în această tradiție, chiar cu riscul de a plictisi mai repede publicul.“