Rusia a declanșat războiul în Ucraina, astfel că previziunile cele mai negre s-au adeverit. Pare de necrezut ca un stat, chiar și Rusia, să atace o țară care numără 40 de milioane de locuitori. Îți trebuie un curaj nebun să recurgi la asta. Este lipsit de logică. Dar asistăm la vremuri cumplite, iar Putin dovedește că e în stare de orice.
Informațiile venite de pe front sunt contradictorii. Doi militari ruși au căzut prizonieri, anunță oficialii de la Kiev. Însă orașe cheie din Ucraina sunt atacate și se pare că sunt cucerite rând pe rând de armata rusă. Nu e doar bombardament pe bune, ci și multe fumigene de presă în jur, plus dezinformări cât încape.
Ca dovadă că propaganda rusă își face datoria, la ore bune după începerea ofensivei, Moscova ne informa că nu e nimic grav și că militarii ruși nu fac altceva decât să răspundă la provocările Ucrainei. Lansând bombe la cinci dimineața. Când agresorul pretinde că este victimă, e clar că ai de-a face cu profesioniști ai dezinformării. Dezinformări pe care trebuie să recunoaștem le-am tot simțit în ultimii doi ani și prin România, începând cu pandemia, cu Occidentul cel rău și cu străinii care ne asupresc zi de zi. Propagandă care în schimb nu au suflat o vorbă despre devierile dictatorului de la Kremlin.
Nu știe nimeni unde se va opri Putin. Însă pentru cunoscători era clar din start că atunci când aduci 150.000 de militari la granițele cu Ucraina nu o faci doar pentru a impresiona Europa sau America. Când pregătești inclusiv rezerve suficiente de sânge, e clar că urmezi un plan minuțios și că aveai din start intenția atacului.
Rusia a intrat cu trupe Ucraina, iar o planetă întreagă asistă înmărmurită la mofturile lui Putin. Ce vrea de fapt președintele rus? Să pună steagul Rusiei pe instituțiile principale din Kiev? Dacă nu ar reuși schimbarea puterii de la Kiev o face degeaba. Uitați-vă la Bielorusia. Câtă vreme îl are pe Lukașenko la conducerea statului, Rusia nu are nevoie să pună vreo presiune militară sau de altă natură. Lukașenko e dictatorul util Moscovei, iar Bielorusia a putut fi folosit ca bază militară pentru atacurile ruse la adresa Ucrainei.
Rețeta Bielorusia va fi probabil folosită și în Ucraina, chiar dacă asta presupune timp și cu siguranță un număr ridicat de victime. Putin urmărește, se pare ,să creeze un spațiu rusesc prin cucerirea teritoriilor situate între cele două provincii separatiste din estul Ucrainei și Crimeea. Iar în paralel să încerce o lovitură de palat la Kiev și să pună o conducere interimară fidelă Moscovei.
Suntem în plin război și nu știm încotro ne îndreptăm. Invazia rusă arată că regulile diplomatice au fost călcate în picioare și că nu prea mai este loc de negocieri. De fapt ce voia Putin? Să controleze Ucraina, să nu lase Kievul să-și aleagă drumul fără acordul stăpânirii de la Moscova.
Putin a mutat și vedem că a făcut-o brutal, peste noapte. Este rândul Occidentului să reacționeze. Sunt necesare măsuri aspre din punct de vedere economic. Unele au fost deja anunțate, dar încă e puțin în raport cu gravitatea faptelor regimului Putin.
Cert este că Rusia nu poate rezista în fața unor sancțiuni economice severe pe termen mediu și lung.
Dispune însă Occidentul și de alte soluții pentru a opri Rusia? Intervenția militară de partea Ucrainei este exclusă, dar liderii statelor membre NATO și UE sunt obligați să intervină pentru a nu lăsa lucrurile să se desfășoare cum vrea Moscova. Dacă Rusia merge cu planul mai departe și reușește să-și consolideze acea zonă de protecție anti-NATO de pe teritoriul Ucrainei, atunci imaginea și forța Vestului vor fi serios afectate.
Pentru români nu sunt motive de panică, deși nu e comod să știi că războiul a ajuns nu departe de granițe. Suntem stat NATO, iar orice atac la adresa unui stat membru este considerat atac la adresa alianței nord-atlantice. Cu alte cuvinte, din acel moment, NATO intervine militar.
România are motive serioase de teamă dacă regimul lui Putin va supraviețui și dincolo de confruntarea Rusiei cu Ucraina. Pentru că, indiferent de soarta conflictului ruso-ucrainean, un lucru e clar: Putin va continua marșul triumfal, iar refacerea Uniunii Sovietice rămâne obiectivul său numărul unu.
Dictatorul trebuie oprit acum, pentru că mai târziu pierderile vor fi ireparabile.