„În operă muzica reflectă emoțiile și le aduce în prim-plan. Pentru mine teatrul este scena subconștientului, oglinda vieții noastre interioare.“
Pe 22 februarie a împlinit 50 de ani. A fost unul dintre cei mai iubiți tenori ai scenelor lirice moderne, pentru vocea sa strălucitoare și puternică, abilitatea dramatică de a întruchipa personaje memorabile și, mai ales, carisma irezistibilă. Dar, în 2007, „noul Plácido Domingo“ s-a confruntat cu leziuni ale corzilor vocale, unul dintre cele mai negre coșmaruri ale unui interpret vocal. După o serie de operații chirurgicale, inclusiv extirparea unui chist pe corzile vocale, a revenit pe scenă după o lungă perioadă în care a crezut că își încheiase definitiv cariera de cântăreț. În tot acest timp a înțeles că trebuie să se reinventeze. Cântatul nu mai era suficient: Rolando Villazón este astăzi producător, regizor, director artistic al Mozartwoche Salzburg, ambasador și clovn profesionist pentru fundația umanitară „Nasurile Roșii“, prezentator tv și un scriitor de succes. În sezonul 2021-22 confirmă că e încă departe de a își fi încheiat cariera solistică, dar și fascinația pentru rolurile de clovn. A revenit pe scena Metropolitan Opera în rolul Papageno dintr-un fabulos Flaut mozartian regizat de Julie Taymor.
https://www.youtube.com/watch?v=ZiIUvNl39F0&t=20s
¡Cincuentañero!
„Când viața îți dă lămâi, cere sare și tequila“ e motto-ul tenorului mexican Rolando Villazón. Astăzi cetățean francez și tată a doi băieți, Dario și Mateo, în vârstă de 16 și 14 ani, interpretul născut în suburbia Fuentes de Satélite a capitalei Mexico City și-a sărbătorit cei 50 de ani printr-un concert extraordinar intitulat „Cinquentañero“.
Cu o zi înaintea aniversării pe scena de la Stiftung Mozarteum Salzburg, Villazón și-a omagiat cariera alături de buni prieteni din lumea muzicii: Daniel Barenboim, Plácido Domingo, Regula Mühlemann, Charles Castronovo, Fatma Said, Magdalena Kožená, Michael Volle și alții, alături de Camerata Salzburg sub bagheta dirijoarei Giedrė Šlekytė.
Barbara Rett, cunoscuta prezentatoare a programelor muzicale de la televiziunea publică ORF a fost gazda galei extraordinare cu extrase celebre din lumea operei, operetei și a zarzuelei, dar și cântece tradiționale europene și mexicane. Prima parte a concertului a fost dedicată exclusiv muzicii mozartiene, iar încasările show-ului au mers la International Mozarteum Foundation, o instituție sever afectată financiar de pandemia COVID-19, pentru că Rolando Villazón are o relație specială cu austriacul Wolfgang Amadeus. Din 2017 este ambasadorul fundației Mozarteum și director artistic al Mozart Salzburg Week, unul dintre cele mai prestigioase festivaluri muzicale de tradiție europeană. Concertul aniversar poate fi vizionat online la Arte TV :
Rolando + Wolfgang = love
© Wolfgang Lienbacher
„Dacă Verdi sau Donizetti îmi plac, pe Mozart îl iubesc“, a spus tenorul franco-mexican într-un interviu în iarna lui 2021 pentru Salzburger Nachrichten. Amorul a început din adolescență, odată cu lectura scrisorilor mozartiene: „Mozart e un prieten bun, am un sentiment foarte intens că îl cunosc bine pe om. Cred că aș putea bea o bere cu el“, a mai spus Villazón. Atât pe scenă cât și în studioul de înregistrări, Mozart a ajuns să ocupe un loc central în cariera lui Villazón. Pe lângă Rodolfo din La bohème, Nemorino din Elixir, în Rinuccio din Gianni Schicchi și, mai ales, în celebrul Germont din La Traviata în care a avut-o parteneră pe Anna Netrebko la Salzburg, reprezentațiile sale mozartiene au inclus roluri principale în capodoperele lui Mozart, de la Lucio Silla și Il re pastore până la Don Giovanni și Così fan tutte, pe toate marile scene lirice importante. După revenirea vocală în sezonul actual, iată-l atacând și repertoriu baritonal, cu Papageno din Die Zauberflöte la Metropolitan – deși se încăpățânează să declare în toate interviurile că nu e un bariton. Iar, work in progress, contractul cu Săptămâna Mozart a Fundației Mozarteum va fi prelungit dincolo de 2023, pentru că a făcut lucruri extraordinare la Salzburg. În iunie 2020 a publicat a treia carte în limba germană, Amadeus pe bicicletă. Romanul spune povestea unui tânăr mexican care visează să devină cântăreț de operă și îl admiră pe Mozart.
Coșmarul
2007, anul marilor roluri, al galelor de la Paris și New York dar, și al contractului de exclusivitate cu Deutsche Grammophon e și începutul traumei: „La început, nu puteam să emit notele ca mai înainte, fără efort, iar într-un spectacol la Barcelona, acutele au crăpat pur și simplu“, își amintește Villazón. „A fost un moment personal dificil, pentru că la un moment dat m-am gândit că poate acesta este sfârșitul carierei mele, o carieră rapidă care tocmai s-a epuizat. A fost un moment în care, după o introspecție serioasă, am analizat tot teritoriul prin care am trecut, pentru a reveni cu o nouă hartă.“
Dar doi ani mai târziu urmează o intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea unui chist congenital la corzile vocale. Nu a putut vorbi cinci săptămâni și după alte câteva luni de pauză vocală și ani buni de anxietate, în 2013, reapare cu prudență pe scenele de operă și în recitaluri. Villazón își amintește: „Pentru mine a fost foarte important să mă însănătoșesc și să mă repoziționez ca tenor“. Dar pauza prelungită și apariția unor probleme în tehnica vocală îl fac să-și piardă încrederea în sine și în vocea sa: „Îmi era frică să nu cânt altceva. Cântam nouă din zece note acute, dar în meseria asta și la nivelul ăsta trebuie să cânți zece din zece. S-ar putea să nu fie toate frumoase, dar le-ai cântat pe toate. Dacă nu nimerești una dintre cele zece, începi să te gândești, asta o fi? Și apoi începi să cânți opt din zece, șapte din zece“.
A urmat tratamente anti-anxietate, a lucrat cu antrenori din lumea sportului și a cântat repertoriu baroc. Cu toate acestea, senzația de inconfort a rămas, chiar și la emisia în registrul vocal mediu.
A fost convins, încă o dată, că acum totul s-a încheiat definitiv, orientându-se spre producția de operă și regie. A urmat numirea în postul de director artistic la Săptămâna Mozart din Salzburg, în 2017, odată cu o anumită stabilitate vocală care i-a permis concertul aniversar din 21 februarie 2022. Dar nici acum nu e sigur dacă vocea lui e complet refăcută: „Fiecare mare aventură vine cu o mare încercare“, spune Rolando Villazón, „altfel nu ar fi o mare aventură. În operă muzica reflectă emoțiile și le aduce în prim-plan. Pentru mine, opera este scena subconștientului, oglinda vieții noastre interioare“.
Arta de a fi clovn
L-am văzut live la Festivalul Enescu, în 2019. M-am întristat, apoi am râs de jongleriile lui din recitalul cu pianista Carrie-Ann Matheson, într-un program latino cu muzici de Mompou, de Falla, Obradors, Guastavino, Ginastera, Nepomuceno, Antonio Calvo și minunatele Cinci cântece delicioase pentru copii de Revueltas, care au adus încântare și aplauze frenetice în sala Ateneului Român. Mi-am amintit atunci, în frenezia gagurilor irezistibile care au obligat sala la adorație, că Villazón este din 2013 Rollo, ambasador și clovn profesionist pentru „Nasurile Roșii“, o fundație umanitară care înveselește copiii internați în clinici oncologice din Germania.
„Clovnul nu pierde niciodată, nu moare niciodată și nu renunță niciodată“, spunea Rolando Villazón pentru „New York Times“ în decembrie 2021. „Clovnul continuă.“
© ROTENASEN-Botschafter
https://open.spotify.com/album/2pXDpCRq2pX3ZHvl7ZODGd
FOTO: © Andreas Hechenberger