Scopul lui Harari nu este deconstrucția miturilor, cum mulți sunt tentați să creadă, ci să vadă cât din ceea ce știm rezistă la proba timpului, câte din vechile noastre certitudini rămân în picioare. Reinterpretarea datelor și punerea lor în lungi și noi lanțuri de cauzalități contribuie în mod decisiv la eliminarea unor preconcepții sau conturarea unor noi teorii.
Yuval Noah Harari este un istoric care se folosește de studiile de antropologie și, în general, de toate teoriile din domeniul științelor sociale, iar studiile lui sunt considerate studii de graniță, mulțumită efortului său integrator. Cu alte cuvinte, vechea metodă hegeliană teză-antiteză-sinteză îi este la îndemână și îl ajută în conturarea unei noi istorii a omenirii, de fapt a unei altfel de istorie a omenirii.
O adaptare reușită
Sapiens. Scurtă istorie a omenirii și continuarea sa, Homo Deus. Scurtă istorie a viitorului, au stârnit reacții, au împărțit cercetătorii în două tabere, pro și contra, cu alte cuvinte n-au trecut neobservate. Dimpotrivă, a urmat și un al treilea volum, 21 de lecții pentru secolul XXI. Toate trei volumele sunt deja traduse în limba română și au apărut la Editura Polirom.
La aceeași editură, Polirom, au apărut recent și cele două volume Sapiens. O istorie grafică, scrise de Yuval Noah Harari împreună cu David Vandermeulen și Daniel Casanave. Nașterea omenirii (primul volum) și Stâlpii civilizației (cel de-al doilea), în format mare, hardcover, reprezintă aș spune eu o reluare– a primei cărți din cele trei publicate de Harari acum câțiva ani.
Despre Sapiens și Revoluția Cognitivă a scris Oana Rapotan în 2018, cronică din care redăm un pasaj sugestiv: „Acceptând drept premisă faptul că Revoluția Cognitivă a generat separarea istoriei de biologie, Harari vine cu a doua premisă în discursul său logic: Revoluția Cognitivă a generat narațiunile istorice, care iau locul (definitiv și iremediabil, ar spune unii) teoriilor biologice prin care se încearcă înțelegerea evoluției speciei numite homo sapiens. În ambele volume, autorul israelian încearcă să ne demonstreze faptul că, oricât de importantă ar fi metoda științifică în sine pe care o utilizezi, oricâte exemple iei în calcul, oricâte experimente sau studii de laborator ai face, tot nu poți controla efectele generate de interacțiunea ideilor, imaginilor, fanteziilor, toate generate de Revoluția Cognitivă. Evident că la momentul respectiv nici un sapiens nu putea să prevadă efectul bulgărelui de zăpadă generat de conexiunile infinite pe care le poate face creierul uman, pornind de la aceleași date/ informații. Tocmai de aceea istoria se rescrie iar și iar: percepția și înțelegerea unei decizii, oricât de minoră ni s-ar fi părut ea la momentul când a fost luată, pot fi schimbate radical câțiva ani, secole sau chiar milenii mai târziu, cu atât mai mult cu cât protagoniștii acestora nu mai există fizic de multă vreme.“ (Yuval Noah Harari sau istoria ca un exercițiu de logică de Oana Rapotan, Bookhub.ro, 6 noiembrie 2018).
Revirimentul cărților de benzi desenate
Cu alte cuvinte, Harari nu și-a propus să revoluționeze maniera de a scrie istoria (ca știință), ci mai degrabă să atragă atenția asupra efectelor pe care le produce un studiu solid, coerent al evenimentelor și schimbărilor culturale și civilizaționale, atât asupra cercetătorului, cât și asupra celui care beneficiază de aceste studii. Din această perspectivă trebuie privită și dorința lui Harari de a rescrie Sapiens. Scurtă istorie a omenirii. Vorbim despre un roman grafic, atent elaborat, destinat cititorilor de toate vârstele și cu niveluri de pregătire dintre cele mai diverse. Inițial am putea spune că e vorba de o facilitare a accesului la informație a publicului obișnuit, dar în fapt e ceva mai mult.
Am mai scris (și pentru „Suplimentul de cultură“, dar și în alte locuri) despre revirimentul cărților de benzi desenate sau al romanelor grafice. De aceea mi-au atras atenția și cele două volume, căci ele se înscriu în logica unei lecturi atipice, dar deloc inovativă, specifică unui public divers din toate punctele de vedere (vârstă, interese, nivel de pregătire inițială, pasiuni etc.). Nu există o vârstă anume la care să citești romane grafice, după cum nu există subiect preferat de către scriitorii care abordează genul. Ce încearcă să facă Harari cu cele două volume? Să consolideze paradigma propriului demers de cercetare și să demonstreze, încă o dată, că Revoluția Cognitivă are consistență.
Înțelegerea unui elev
Când m-am decis să scriu despre Sapiens. O istorie grafică am aflat, absolut din întâmplare, că unul dintre elevii mei este pasionat de antropologie și că tocmai citise Sapiens. Scurtă istorie a omenirii. L-am rugat pe Matei Amza Conchințu, căci așa îl cheamă, să-mi scrie câteva argumente în favoarea cărții; redau mai jos pledoaria lui (menționez că n-am intervenit asupra textului decât pentru a elimina mici inadvertențe de ordin stilistic).
„O carte destul de ușor de citit. Deși nu sunt tocmai un entuziast al cărților, nu cred că a existat vreun moment în care să mă simt copleșit sau plictisit în timpul lecturii. Probabil a ajutat foarte mult și pasiunea mea pentru subiect, însă redarea conținutului oferă o percepție specială și diferită cititorului, departe de senzația seacă pe care o oferă un manual de istorie, de exemplu.
Un stimul de a căuta cât mai multe informații. A fost puțin enervant la început faptul că m-am confruntat cu o mulțime de termeni pe care nu-i cunoșteam, iar autorul nu îi explică, însă după primul capitol am învățat să apreciez lucrul acesta, deoarece te încurajează să cauți și să încerci să te gândești puțin la felul în care funcționăm ca oameni.
Cartea îți schimbă perspectiva în legătură cu fapte istorice simple, cărora nu le acorzi foarte multă importanță. Un exemplu extras din capitolul pe care tocmai l-am terminant, The Agricultural Revolution este citatul «We did not domesticate wheat. It domesticated us» («Nu am domesticit grâul. El ne-a domesticit pe noi»). Deși oamenii duceau un trai mai periculos și nu la fel de sigur, erau mult mai liberi în perioada vânătorilor-culegători și aveau o nutriție mult mai bună. Fermierii, deși duceau o viață sigură, ferită de pericolele vânatului, o petreceau în mare parte pe câmp, muncind, iar hrana, cel puțin la începutul agriculturii, depindea strict de condițiile climatice.“
Este admirabil felul în care Matei a surprins esența argumentării lui Harari: a intuit perfect că pentru a înțelege un raționament trebuie să intri în logica celui care l-a elaborat. Cu alte cuvinte, ca să înțelegi perspectiva sau modul de abordare ale unui cercetător trebuie să pleci de la aceleași premise, să încerci să înțelegi, mai întâi de toate, raționamentul, pentru ca abia apoi să-l deconstruiești. Harari cred că ar fi fericit să afle că are astfel de cititori, români, tineri, care îl citesc în limba engleză.
I-am arătat lui Matei primul volum din Sapiens. O istorie grafică. Nu știa de varianta aceasta a cărții și reacția i-a fost pe măsură: surpriză amestecată cu încântare, combinația aceea atât de specifică copiilor când își deschid cadourile primite de Crăciun. Fie și numai pentru acest moment și tot ar trebui să-i mulțumesc lui Harari, puțini dintre noi au șansa să asiste la debutul unei cunoașteri, una profundă, deloc de neglijat.
Umor de bună de calitate și dialoguri excelente
Când îi citeam argumentele pro Homo Sapiens mi-am adus aminte de interviul pe care i l-a acordat Harari lui Cătălin Ștefănescu, în 2019, când a fost invitatul emisiunii Garantat 100% (TVR1). În debutul dialogului, Cătălin Ștefănescu l-a întrebat dacă are momente când se simte ca un fel de Homo Deus. Harari i-a răspuns zâmbind că încearcă să nu facă asta. Știe că pentru unii este ca un fel de guru, dar le tot spune acestora că în cărțile lui nu se găsesc răspunsuri, ci doar întrebări. Matei sigur nu e printre cei care îl percep pe Harari ca pe un deținător al adevărului absolut.
Sapiens. O istorie grafică este o creație colectivă, o sintagmă regăsită des pe afișele expozițiilor de artă plastică. Cu alte cuvinte, este o carte care i se datorează lui Yuval Noah Harari, dar care n-ar fi căpătat forma finală fără contribuția celorlalți doi autori: David Vandermeulen și Daniel Casanave. Harari le mulțumește la finalul fiecărui volum, lor și întregii echipe Sapienship. Are dreptate, a ieșit un roman grafic caracterizat de umor de bună de calitate și de dialogurile excelente, percutante și pline de informații.
Un roman grafic de succes trebuie să aibă două ingrediente de bază: culoare și dialoguri. Dialogurile sunt adaptări/ transformări ale celor scrise de Harari, dar citind/ vizualizând Sapiens. O istorie grafică ai impresia că Harari devine personaj în sine. De fapt, nu e o impresie, el chiar ajunge să ia parte la dialoguri, să fie prezent în cele două volume, stârnește controverse și dialoghează cu unul sau altul dintre personaje. Degajă o autoironie benefică și o trimitere directă la cât de mare a ajuns influența mass-media astăzi: vedetele de carton ale momentului nu sunt altceva decât prefabricatele obținute în urma aplicării unor rețete, de aceea și dispar de pe firmament după o supraexpunere foarte intensă, dar de scurtă durată. (Mă gândeam zilele trecute, cine își mai aduce aminte de reality-show-ul cu Paris Hilton, difuzat intens acum mai bine de 10 ani și care a contribuit decisiv la schimbarea grilelor de programe ale televiziunilor comerciale?)
O prezentare ludică
Ambele volume încep cu binecunoscutele cronologii, dar de această dată înșiruirea de ani și evenimente nu este deloc greoaie, ci aerisită. Sunt construite ca schițe de cronologii, dar în fapt conțin date cruciale pentru istoria omenirii. Primul capitol al primului volum este Rebelii savanei, capitol unde sunt prezentate și personajele, sub formă de cărți de joc: Homo Erectus (porecla: Omul cu stațiune verticală), Homo Neanderthalensis (porecla: Omul de Neanderthal), Homo Luzonensis (porecla: Omul de pe insula Luzon), Homo Denisovensis (porecla: Denisovanul), Homo Sapiens (porecla: Omul Înțelept), Homo Floresiensis (porecla: Omul de pe Flores „Hobbitul“). O prezentare ludică, după cum se observă, iar dacă veți răsfoi cartea veți observa și detaliile de ordin vizual: costume deloc lipsite de semnificații, culori reprezentative pentru epoca istorică redată, cu alte cuvinte datări deloc întâmplătoare care ajută cititorul să se orienteze mai bine în hățișul de date, evenimente și teorii.
Primul volum este completat de capitolele Maeștrii ficțiunii, un joc de cuvinte excelent surprins de traducătoarea volumului în limba română, Lucia Popovici, cea care a tradus și două din cele trei volume scrise de Harari: toate creațiile omului, începând cu primele unelte, sunt ficțiuni, recreații sau imitații ale modelelor oferite de natură sau mediul înconjurător.
Urmează Sex, minciuni și picturi rupestre (observați nota de umor și ironie) și Criminali în serie intercontinentali (aluzie la valurile de migratori). Volumul al doilea începe cu Revolta groazei (referire la revoluția agricolă) și continuă cu Mituri și oameni, În labirint și Cabinetul doctorului Fiction.
Vremuri dominate de logica războiului
Volume cu o ținută grafică excelentă, detalii de costum care fac diferența dintre amatorii de chilipiruri și cunoscători, dialoguri scurte, penetrante, care provoacă cititorului o stare de bună-dispoziție rarisimă, dar în același timp îl pregătesc pentru un proces de cunoaștere solid și de durată. Reflecțiile provocate de Harari cu ajutorul celor doi parteners in crime nu fac altceva decât să deschidă drumuri, căi de cunoaștere.
Istoria se poate rescrie și așa, iar despre interpretarea datelor și faptelor ce să mai spunem!
„Războaiele sunt niște demersuri complexe care cer un grad de organizare și cooperare și o artă a compromisului excepționale“, găsim scris într-o bulă dintr-un colț de pagină din cel de al doilea volum. Poate că nu întâmplător mi-au căzut ochii pe aceasta acum, când lumea noastră este zguduită de un nou conflict, provocat de un conducător de stat deloc pacifist. Trăim vremuri dominate de logica războiului, când arta compromisului pare definitiv pierdută, dar tocmai de aceea acum este momentul să ne aducem amine că cele mai mari lecții ale omenirii sunt scrise în istoria ei.
O carte pentru curiozitatea din noi, indiferent de vârstă
Pare desuet să recomanzi tocmai în astfel de momente romanele grafice, fie ele scrise de Harari et comp., dar în fapt e doar o sugestie de detașare; a face un pas în afară și a încerca să gândești limpede, la rece, obiectiv și a găsi soluții la probleme care par fără rezolvare nu e imposibil, ci e chiar la îndemâna oricui.
Umorul și (auto)ironia lui Yuval Noah Harari denotă cultură solidă, de cea mai bună calitate, dar și prezența unui spirit aflat într-o permanentă căutare. Răgazul necesar citirii unei cărți de istorie nu va rămâne niciodată nefructificat.
Sapiens. O istorie grafică se îndreaptă către amatorii de romane grafice, de benzi desenate, de istorie factuală, de istorie a mentalităților, pentru iubitorii de umor negru și autoironie fină, pentru cei interesați de ilustrații de finețe, cu alte cuvinte pentru adepții lucrului bine făcut.
Dar, în primul rând, cele două volume sunt pentru copiii aflați la vârsta „de ce-urilor“, a celor care te pot înnebuni spunându-ți pe de rost numele tuturor speciilor de dinozauri care au existat vreodată pe Pământ, dar și a celor care vor să facă un curs de desen și nu știu de unde să înceapă. Nu în ultimul rând, Sapiens. O istorie grafică este pentru oamenii curioși, mici, mari, nu contează vârsta. Doar curioși să fie.