Rau era ca, fiind paralizat, nu puteam sa vorbesc, sa spun cuiva sa ma acopere cu un cearceaf sau sa ma ia de acolo. Asteptam sa vina noaptea, fiind convins ca dupa ce pleaca soarele, o sa revin la forma initiala.
Probabil de la o bucata incepusem sa miros foarte bine, pentru ca din apa au inceput sa iasa multi ciini, da’ multi, o haita in toata regula, de toate rasele, toate marimile si culorile. Unii vagabonzi, murdari si cu scaieti in blana, altii de rasa, mici, cu mot in cap si cu hainuta, sau mari, cu botnite, si au inceput sa ma miroase, sa ma linga si sa ma intinda in toate partile. Dar nu ma intriga asa tare chestia asta, ba chiar mi se parea haios ca ma vedeam de undeva din afara corpului si era o scena foarte comica, ciinii mici care muscau locul unde erau cindva degetele de la picioare, sau ciinii mari care se chinuiau sa apuce si ei o inghititura prin botnita si se enervau ca n-aveau cum. Ce a inceput sa ma sperie la un moment dat e ca stapinii ciinilor stateau pe mal, linga noi, si faceau conversatie fara sa ia seama la ce fac potaile lor, ba chiar unii priveau devorarea mea ca pe un lucru minunat, de genul uite ce poate sa faca petul meu, dragutul de el. Si cu sentimentul asta am ramas pina cind am disparut complet, fiind mincat incet de toti ciinii care m-au bucatit pe toata plaja. Ramasesera doar citeva coaste pe care si le disputau citiva pechinezi si un ciobanesc mioritic.
Si m-am gindit ca e foarte nasol sa dispar asa, e o mare prostie, ca aveam foarte multe lucruri de facut, multe proiecte in minte, n-am apucat nici sa platesc intretinerea, si cum ma gindeam asa suparat la toata tarasenia, brusc am intrat in mintea lui Poseidon, cred, care tocmai iesise din mijlocul Marii Negre, gigantic si cu coroana de spini pe cap, si am inceput sa matur cu mina toti ciinii si stapinii lor, ca pe niste furnici, imprastiindu-i in toate directiile, zburatacindu-i prin aer ca-n jocul Black and White, daca-l stie cineva. Si dupa ce am curatat plaja, si nu mai era nimeni sa ma vada, m-am asezat pe chirostei (pup sau pe vine, in alte graiuri) si am inceput sa ma modelez la loc cum eram, din nisip si apa de mare, cu o lopatica si doua forme din plastic. Era o atmosfera atit de relaxanta, cu razele soarelui care zimbeau peste lume si sunetul valurilor echilibrind universul. Eram foarte fericit. Si m-am trezit.