S-a tot vorbit de o mega-alianță între PNL și PSD pentru 2024, an în care sunt programate patru rânduri de alegeri. Dacă liberalii și social-democrații ar avea de gând să meargă pe liste comune, așa cum s-a zvonit la un moment dat, probabil că noul USL ar fi fost deja anunțat. PNL nu prea vrea, spun unele surse, să formeze o astfel de alianță politică pentru a nu se compromite în ochii electoratului. De parcă formula actuală de guvernare cu PSD ar fi minunea așteptată de alegătorii de dreapta.
Revenind la 2024, va fi un an cum nu s-a mai văzut în politica românească. Adică patru rânduri de alegeri într-un interval de timp foarte scurt. Vom avea alegeri europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. Cum localele din 2020 au fost duse în toamnă din cauza pandemiei, în 2024 scrutinul pentru primării tot în toamnă va avea loc. Cu alte cuvinte, în doar patru luni (intervalul septembrie-decembrie) ar trebui să avem locale, parlamentare și două tururi la prezidențiale. Cât despre europene, acestea se vor ține în mai sau în iunie 2024.
Ce s-au gândit PNL și PSD pentru maximizarea șanselor? Dacă tot nu e cazul unei alianțe politice, atunci hai să vedem cum facem să nu-i lăsăm pe alții să ne fure procentele. Adică să comasăm localele și parlamentarele, pentru a ne conserva zestrea. Florin Cîțu a dat din casă în mod oficial strategia, iar mai apoi a venit Marcel Ciolacu să spună că n-ar fi rău să mai facem economie la buget și să ținem în aceeași zi locale și parlamentare.
PNL și PSD dețin împreună peste 90 la sută din primării. De regulă edilii în funcție sunt foarte greu de detronat, mai ales când avem un singur tur de scrutin. Vedem localități unde PSD are primar și stânga ia 65 la sută din voturi, iar în satul de alături PNL ia 60 la sută pentru că deține primăria. E dificil, mai ales în rural, ca un candidat să bată primarul în funcție. Dacă localele sunt concomitent cu parlamentarele, e clar că primarul roșu sau galben va trage și lista de senatori sau deputați după el. Cu alte cuvinte, dacă PNL obține pentru Consiliul Local din Văscăuții din Deal 45 la sută, cam tot spre 45 la sută va lua PNL și la Senat sau la Camera Deputaților. Pentru că de regulă alegătorul votează același partid pe linie și nu se cade să strici relația cu domnul primar.
O bătălie pe bune între PNL și PSD va fi doar înainte de campanie, când fiecare partid va încerca să-și securizeze armata de edili. Dacă însă cele două formațiuni vor da semnalul că vor fi împreună la guvernare și din 2024 încolo, e puțin probabil ca edilii să se foiască de la un partid la altul. Ce rost are să mai pleci de la PNL la PSD dacă știi sigur că liberalii vor fi în continuare la putere? Nu va fi un blat PNL-PSD, ci o strategie ascunsă pentru conservarea procentelor. Adică iei tu 35 la sută, dar fac și eu peste 20 și ceva la sută.
Însă punctele astea nu se obțin cât ai bate din palme. Pentru asta e nevoie în campanie de fumigene și de o simulare a confruntării politice. În interiorul celor două partide se vorbește despre ipoteza ruperii coaliției de guvernare undeva în vara lui 2024. În acest caz, cel mai probabil, PSD este partidul care va părăsi temporar guvernarea și va țipa că așa nu se mai poate și că e greu să faci coaliție cu liberalii. La fel și PNL, care va putea explica propriului electorat că au fost vremuri grele, cu pandemie și război, dar că gata, apele s-au separat, iar PSD rămâne adversarul tradițional al liberalilor. O strategie doar pentru a mai păcăli ceva alegători.
Tot din interiorul celor două mari partide răzbate și partea finală a scenariului. Imediat după scrutinul parlamentar, PSD și PNL vor bate din nou palma pentru a rămâne la guvernare, mai ales că o altă majoritate va fi complicat de închegat. PNL și USR nu vor reuși să adune 50 la sută din voturi, în timp ce PSD, chiar dacă va trece de 30 la sută, va prefera o alianță cu PNL în locul unui mariaj riscant cu AUR, care l-ar izola în Europa ca în vremea lui Dragnea.
De asemenea, mai e o variantă discutată în laboratoarele actualei puteri și anume ca, după parlamentarele din 2024, Mircea Geoană să fie candidatul comun PSD-PNL la prezidențiale, iar Klaus Iohannis să fie uns premier. De altfel, îl vedem pe Geoană defilând seară de seară la TV, vorbindu-ne din calitatea de adjunct al secretarului general NATO.
Însă una e socoteala de acasă, alta e cea din târg. Alegătorii ar putea simți că totul e o scenetă de doi bani, caz în care calculele granzilor ar fi date peste cap. Vom discuta despre asta într-un comentariu viitor.