Drive My Car, adaptarea cinematografică a trei povestiri de Haruki Murakami – publicate în volumul Bărbați fără femei (Polirom, 2014; 2017) –, este laureatul Premiului Oscar pentru cel mai bun lungmetraj internațional.
Ecranizat în regia lui Ryûsuke Hamaguchi, Drive My Car a mai câștigat Globul de aur și Premiul Bafta, la secțiunea „Cel mai bun film într-o limbă străină“, precum și Premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul Internațional de Film de la Cannes (scenariu semnat de Ryûsuke Hamaguchi și Takamasa Oe).
Cea de-a 94-a gală de decernare a premiilor Oscar a avut loc în data de 27 martie 2022, la Dolby Theatre din Los Angeles. Evenimentul a fost prezentat de Regina Hall, Amy Schumer și Wanda Sykes. Gala a fost transmisă în direct în Statele Unite de postul de televiziune ABC și a fost difuzată în peste 225 de țări și teritorii din întreaga lume.
Bărbați fără femei • Traducere din limba japoneză de Iuliana Oprina și Florin Oprina
Unul dintre cei mai bine vânduți autori ai Editurii Polirom
În volumul său de povestiri, care, poate nu întâmplător, împrumută titlul celui de-al doilea volum de proză scurtă al lui Ernest Hemingway, Haruki Murakami desenează relieful interior al unor bărbați care fie au pierdut, fie n-au avut nicicând pe cineva. Fără ezitări, abil și nuanțat, Murakami explorează peisajul lucrurilor care îi unesc sau îi despart pe bărbați de femei, vorbind despre singurătatea bărbatului, sexualitate și excentricitate, despre pierderi, regăsiri și efectele devastatoare ale unor evenimente aparent minore; personajele lui sunt mânate în luptă de permanenta căutare a unui echilibru, a unui adevăr și a unui fel de a-ți trăi viața care să împace sinele tău adevărat cu așteptările celorlalți.
Haruki Murakami (n. 1949) este unul dintre cei mai populari scriitori japonezi contemporani. A studiat literatura la Universitatea Waseda din Tokio. Primul său roman, Ascultă cum cântă vântul (1979), i-a adus Premiul Gunzo, fiind urmat de Pinball, 1973 (1980) și În căutarea oii fantastice (1982), distins cu Premiul Noma. În 1987 publică Pădurea norvegiană, bestseller internațional, tradus în numeroase limbi și vândut în peste patru milioane de exemplare. Murakami a mai publicat volumul de interviuri Underground. Atentatul de la Tokio și spiritul japonez (1997) și romanele La capătul lumii și în țara aspră a minunilor (1985), pentru care a primit Premiul Tanizaki, Dans dans dans (1988), Cronica păsării-arc (1994), nominalizat la prestigiosul IMPAC Dublin Literary Award, Iubita mea, Sputnik (1999), Kafka pe malul mării (2002) și În noapte (2004), precum și volumele de povestiri sau eseuri Elefantul a dispărut (1993), După cutremur (2000), Salcia oarbă, fata adormită (2006) și Autoportretul scriitorului ca alergător de cursă lungă (2007). În ultimii ani i-au apărut romanele 1Q84 (2009-2010), Tsukuru Tazaki cel fără de culoare și anii săi de pelerinaj (2013) și Uciderea Comandorului (2017), volumul de convorbiri cu dirijorul Seiji Ozawa Pur și simplu despre muzică (2011) și volumele de povestiri Bărbați fără femei (2014) și Persoana întâi singular (2020).
Galerie foto
