In 2002, schimbam canalele TV si am dat peste un interviu cu Helmuth Duckadam la televiziunea maghiara de stat, in cadrul unui program pentru minoritatea romana. Pe vremea aceea, traiam in Budapesta de 15 ani deja – familia mea a plecat din Transilvania, din Tirgu-Mures, in 1988. Dar romana pe care o invatasem la scoala si la joaca era suficient de buna incit sa-l inteleg pe Duckadam, chiar si fara subtitrare. »»» citeste
György Dragoman: "Faptul ca aceasta carte apare in romaneste e ca o mica aniversare"
Articole recomandate
Cronică de carte
Dominația statului asupra individului: Julia de Sandra Newman
62 Vizualizări
3 decembrie 2024
Cronică de carte
Furat, semnalul de alarmă pe care-l trage Ann-Helén Laestadius
251 Vizualizări
18 noiembrie 2024
Cronică de carte
Terenul fertil al necunoscutului: Căldură umană de Serge Joncour
226 Vizualizări
5 noiembrie 2024
Cronică de carte
Vârsta fragilă e una perpetuă. Donatella Di Pietrantonio e cea care se întoarce
256 Vizualizări
21 octombrie 2024
Cronică de carte
Debutul Denisei Ștefan, decupat din firescul unei generații
327 Vizualizări
30 septembrie 2024