
Parte, datorita structurii mele temperamentale, parte datorita profunzimii in care patrunsese aceasta in vietile noastre. Nu in ultimul rind s-a nascut o anumita dezamagire fata de oameni, fata de modul in care un om se poate comporta in anumite situatii. Precizez ca nu blamez pe nimeni, nu am fost in locul celor urmariti de colaboratori ai Securitatii, doar ca dusul a fost cam rece si cam brusc; poate era necesar sa ma maturizez?! Dupa circa doi ani de dezamagire si depresie, modul in care mi-am rezolvat dilemele poate fi rezumat astfel: „Macar sa afle si altii, poate nu se mai repeta!”. Roadele? Patru carti, singur si in colaborare, in decurs de patru ani, aparute cu sprijinul a trei edituri din Romania (Polirom – in special, dar si Humanitas si Paralela 45). Vor mai urma si altele, sper eu.
Am inca uimiri, partial explicate, partial suspendate. Cum de a fost posibila o asemenea amploare a interventiei securistilor in viata privata? Noi si Securitatea incearca sa prezinte aceasta „inserare” a Securitatii in viata privata, precum si metodele folosite. Cum de era Securitatea asa de eficienta? Posibile raspunsuri pot fi gasite in Informatorul. Studiu asupra colaborarii cu Securitatea. Era Securitatea omniprezenta, omnipotenta si nu misca nimic in Romania fara sa afle? O contrazicere documentata a unei legende urbane vine dinspre „Afacerea Meditatia Transcendentala”. Cum aratau Romania si romanii acelor ani? Fragmente din acea „realitate” gasiti in Dosarele Securitatii. Studii de caz.
Gradul de interes al populatiei fata de tematica trecutului Romaniei in relatie cu Securitatea l-am „masurat”, poate mercantil, dar eficient: cartile se vind, iar editurile sint interesate in continuare de noi titluri. Cum nimeni nu mai da bani cu lejeritate pe carti, cred ca poate fi un indicator corect.
O descoperire amara a fost aceea ca nu exista domeniu cultural, social, economic, religios sau de alta natura in care Securitatea sa nu fi recrutat informatori sau sa nu fi avut oameni urmariti. Acest fapt pe de o parte indica nivelul de paranoia care domnea in rindurile „conducatorilor” precum si a „uneltelor” lor, iar pe de alta parte, arata nivelul de supraveghere generalizata la care se ajunsese. Exista chiar o forma de urmarire distincta care se numea „supreveghere informativa generala”! Intr-un anumit sens, Orwell a fost devansat si depasit.
Am (inca) speranta ca aceste traume nu se vor mai produce si ca nu va mai exista o institutie de informatii, de altfel necesara si existenta in orice stat, care sa genereze atita nesiguranta si frica precum cea poate ironic numita Securitate.
Asa cum „somnul ratiunii naste monstri”, lipsa memoriei, a documentelor si informatiilor cunoscute pe scara larga poate face istoria sa se repete.
Contributie la aceasta ne-uitare, precum si la implinirea sperantelor sper sa-si aduca generatiile „libere de securisti”, dar informate asupra a ceea ce s-a intimplat.
Cartea
Informatorul. Studiu asupra colaborarii cu Securitatea
Colectia „Document”, Editura Polirom, 2008
Fara aportul colaboratorilor, Securitatea nu ar fi putut exercita un control atit de strict asupra societatii romanesti. Informatorul a reprezentat sursa cea mai importanta a acestei institutii represive, ale carei metode includeau tehnica operativa, filajul sau interceptarea scrisorilor. Inscriindu-se in curentul tinerilor cercetatori ce si-au propus sa analizeze functionarea si mecanismele principalului mijloc de represiune al regimului comunist, Mihai Albu dezvaluie modul in care Securitatea a reusit, prin intermediul informatorilor, sa patrunda in vietile noastre.
Autorul
Mihai Albu
Este cercetator la Directia Investigatii din Cadrul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii. A mai publicat articole si studii in „Adevarul literar si artistic”, „Observator cultural”, „22”. La Polirom a publicat Informatorul. Studiu asupra colaborarii cu Securitatea (2008) si Dosarele Securitatii. Studii de caz, in colaborare cu Carmen Chivu-Duta.
Document
Recompensarea prin servicii
Printre avantajele unei relatii bune cu Securitatea se numara si inlesnirea plecarilor „afara”, in special in tarile occidentale. De cele mai multe ori, aceasta inlesnire insemna un aviz pozitiv pentru plecare, transmis direct de catre Securitate organelor de pasapoarte care solicitau un astfel de aviz.
Colaboratorul nu a fost recompensat material, insa cu ocazia plecarii in strainatate i s-a facilitat obtinerea rapida a pasaportului.*
Sus-numitul este propus de catre Romania Film sa participe in Berlinul de Vest la un festival international de film impreuna cu alti cineasti romani.
Din verificarile efectuate au rezultat urmatoarele:
Ultima sa plecare in strainatate a fost in luna martie 1985, cind a participat la festivalul filmului international tinut in Portugalia, unde a obtinut o mentiune.
Dupa intoarcerea din strainatate, cel in cauza s-a bucurat de aprecieri favorabile in lumea artistica, lucru care l-a satisfacut foarte mult.
Sus-numitul continua sa figureze printre interpretii de frunte ai filmului romanesc.
De la ultima sa deplasare in strainatate, nu au rezultat aspecte de interes operativ. Se afla in contactul Dir. I (tov. col. M.). Propun a se aproba pozitiv plecarea in Berlinul de Vest.
cpt. C.S.**
Cu toate acestea, in unele situatii ce pareau suspecte ofiterilor de Securitate sau daca apareau elemente noi referitoare la colaborator (eventual daca acesta devenise din colaborator urmarit), Securitatea nu ezita sa dea aviz negativ deplasarii in exterior a celui vizat.
In anul 1984, K.J. a primit valuta necesara pentru o calatorie turistica in Grecia de la fosta actrita romana L.P., stabilita cu mai mult timp in urma in Occident.
In prezent, K.J. a solicitat organelor de pasapoarte sa i se aprobe efectuarea unei calatorii in Grecia pe o perioada de 80 zile, pentru a participa la un festival de teatru.
Fata de cele raportate, propunem avizarea negativa a cererii de plecare temporara in Grecia a numitului K.J.***
*ACNSAS, dosar Fond Retea, nr. 222039.
**ACNSAS, dosar Fond Retea, nr. 165135.
***ACNSAS, dosar Fond Retea, nr. 165135.
(Extras din volum, paginile 150-151)