Umorul este generat de limbajul folosit, pe de o parte, de catre ofiteri, iar pe de alta parte, de catre informatori sau chiar de catre persoanele urmarite. Nu lipseste nici comicul de situatie, iar comicul de nume este un segment bine ilustrat in dosare.
Numele conspirative* ale informatorilor puteau fi stabilite de comun acord, in cadrul intilnirilor dintre viitorul colaborator si ofiter. Imaginatia acestora a facut ca in Arhiva sa existe astazi si dosare cu nume conspirative precum:
„Laleaua Neagra”, „Jungla Tigru”, „Tirdea Jak”, „Lennon”, „116 Sarata”, „Abba”, „Sertar”, „Motor”, „Altar”, „Argus”, „Barosanu'”, „Bobina”, „Boxeru'”, „Brutus”, „Cantor”, „Chinezu'”, „Cicero”, „Climax”, „Condorul Alb”, „Corinth”, „Creanga Ion”, „Cronos”, „Desiree”, „Dionisie Lupu”, „Dolores”, „Dr. Ing. L.D.”, „Drumetul”, „Dusca Ion”, „El Greco”, „Fulgerul Negru”, „Fuscus”, „Gentilom”, „Gisele”, „Giuliano”, „Gripa”, „Hurmuz”, „Instructorul”, „Jules Vernes”, „KW 5”, „Luceafarul”, „Lulu Le”, „Marinar”, „Masina”, „Mavrocordat”, „Mistretul”, „Mot”, „Movila”, „Nectar”, „Nevada”, „Nero”, „Ochelaristul”, „Olaf”, „Onedin”, „Orwo”, „Pae”, „Pacea”, „Pamela”, „Papuc”, „Papion”, „Pirjol”, „Parasutistul”, „Pass”, „Papusoi Copt”, „Pericle”, „Peste”, „Petronius”, „Pierre Ion”, „Piramidon”, „Poplin Rosu”, „Prelatul”, „Procust”, „Psihiatrul”, „Racheta”, „Rafael”, „Responsabilul”, „Rica Venturiano”, „Rilke”, „Rubens”, „Salvador”, „Scrutator”, „Serafim”, „Sinclaire”, „Solomon”, „Sony”, „Spinu'”, „Stejarul 2”, „Struteanu”, „Sultan”, „Salupa”, „Sarpe”, „Tabac”, „Tabachere”, „Tacitus”, „Tampon”, „Tarapagos”, „Temistocle”, „Teologu'”, „Topor Ioan”, „Toporisca Nicu”, „Traznet”, „Tunetu'”, „Turturica”, „Topirlan”, „Ulise”, „Urbis”, „Urma”, „Urzica”, „Vagner”, „Valea Lupilor”, „Valea Florilor”, „Vapor”, „Virtej”, „Web”, „Vigilenta”, „Viforul”, „Vrabie”, „Vulturul”, „W 33”, „Zacusca”, „Zappa”, „Zaraza”, „Zimbabwe”, „Zoro”**.
Locurile de intilnire aveau, de asemenea, nume conspirative:
„La sant”, „Loc dosnic”, „Loc ferit”, „Casa PARC”.
Umorul de limbaj este dat si de specificul anilor ’50-’60, pe care am incercat sa-l redam ca atare. Sint exprimari care l-ar face invidios pe orice personaj al lui Caragiale:
Subsemnatul F. nascut la 1914, luna si ziua nu mai tin minte…
Subsemnatul T. nascut in aceasta comuna…
Ma angajez sa sprijin pina la completa mea epuizare organele de securitate…
Subsemnatul…, nascut la…, cu domiciliul in…, fiul lui… si…, de profesie agricultor, imi iau angajamentul sa umblu zi si noapte pentru a furniza informatii in scris, cit si verbal la militia din comuna… (Fragment dintr-un angajament)
De la inceput vreau sa-mi exprim satisfactia pentru increderea ce-mi acordati, in sensul de a va expune parerea mea intr-o problema sau alta din fabrica, de jos din rindul muncitorilor cu care, ceas de ceas imi desfasor activitatea cot la cot. Daca eu asi fi fost in locul dumneavoastra tot asa as fi procedat. Vad ca sinteti un om cutezator, la fel ca mine care trag la saiba…*** (Dintr-o scrisoare a candidatului catre ofiter.)
Cu ce scop a adus numitul M.T. pe numita C.M. la d-ta? Numitul M.T. a adus-o pe numita C.M. la mine pentru a cinta la pian, iar dupa o scurta perioada a iesit la iveala ca numita C.M. a venit la mine cu scopul de a ma fraieri, prin sensul ca s-a indragostit de mine***. (Dintr-un proces-verbal de interogatoriu.)
I: Cind v-ati inscris in miscarea legionara?
R: In miscarea legionara n-am fost inscris niciodata.
I: Cine v-a inscris?
R: Neinscriindu-ma, nu m-a inscris nimeni*****.
(Dintr-un proces-verbal de interogatoriu.)
*In dosare, de cele mai multe ori, informatorii nu sint mentionati cu numele lor real, ci cu un pseudonim (nume conspirativ), pentru a pastra secretul identitatii lor reale.
**Nu am trecut multe nume conspirative, unele pentru ca erau banale („Ion”, „Maria”), iar altele pentru ca reproduceau exact nume ale unor personalitati din zilele noastre (si nu doream sa existe confuzii regretabile).
***A.C.N.S.A.S., Dosar F.R. nr. 1352, vol. 2, f. 5.
****A.C.N.S.A.S., Dosar F.I. nr. 3333, vol. I, f. 116.
*****A.C.N.S.A.S., Dosar F.I. nr. 3333, vol. I, f. 114.
(Extras din volum, paginile 147-149)
Cartea
Dosarele Securitatii. Studii de caz
Autori: Carmen Chivu-Duta, Mihai Albu, Colectia „Document”, Editura Polirom, 2007
Autorii analizeaza metodele de supraveghere si represiune utilizate de Securitate, precum si modalitatile de adaptare si de rezistenta ale celor care, activind in domeniile culturii, religiei, cinematografiei, presei scrise, refuzau colaborarea sau erau considerati o amenintare la adresa regimului. Pe linga exemple de formulare-tip, rapoarte, informari, note de analiza, sint prezentate diferite cazuri concrete si studii care permit o decodare a limbajului, motivatiilor si modului de lucru ale Securitatii. Volumul include o sectiune ce ilustreaza comicul de limbaj, de situatie si de nume din notele informative, un dictionar de termeni si o lista de abrevieri folosite in dosarele Securitatii.
Cuprins: Angajamentul: tipologie si evolutie • Motivele de deschidere a dosarelor de Securitate • Motivele de inchidere a dosarelor de Securitate • Cum trebuia completat un dosar de Securitate • Prins in plasa informatorilor • Starea de spirit din penitenciare in anul 1948 • Artistul inainte de ’89 – intre afirmare si supravietuire • Contactarea in mediul literar.
Document
In fata situatiilor pe care nu le putea controla, romanului ii ramasese doar „arma” glumelor, adesea amare; acestea erau transmise prin viu grai, precum folclorul, iar unele dintre ele erau consemnate in scris de „ascultatorii” Securitatii, etnologi fara voie ai unei societati in criza. Pe unele dintre ele ni le mai reamintim, altele s-au pierdut „in timp”, fie odata cu disparitia cauzelor care le-au generat, fie din frica tot mai crescuta de a nu fi auziti. Ele erau etichetate drept „glume cu caracter dusmanos”, „comentarii tendentioase”, „denigrarea conducerii de partid si de stat”, „manifestari dusmanoase fata de orinduirea socialista” etc.
In alte situatii, chiar informatorul spunea bancuri politice, in scopul de a-i provoca pe cei din anturajul sau, dupa care le reda in notele informative predate ofiterului, pentru a nu fi el insusi acuzat:
» Banc cu senzatii tari. In S.U.A., capitalistii, ca sa nu se plictiseasca, se distreaza astfel: zece pleaca cu masinile pe un drum foarte periculos, unul are desfacut un surub, nu se stie care din ei, unul cade in prapastie. In Anglia, zece oameni cu zece pistoale, dintre care unul incarcat, toti duc pistolul la cap apasind tragaciul, unul moare. In Romania, zece insi spun bancuri politice, unul din ei toarna, senzatia nu se stie care e.
» Tiganul este intrebat:
– De ce nu sprijini partidul?
– Sa orbesc daca am stiut ca vrea sa se darime.
» O comisie de control viziteaza o fabrica. Toti se plingeau ca nu au bani nici de lemne. Totusi, cel mai prost platit dintre ei avea chiar si de vinzare. In urma anchetei s-a stabilit ca acesta, care locuia linga magazia de lemne, avea un papagal care striga mereu Stalin, Stalin; cei ce veneau sa cumpere lemne, la auzul lui, aruncau cu lemne, iar curtea „proprietarului de papagal” se umplea de lemne.
Intr-o statie C.F.R., in apropierea frontierei, se incarca vagoane cu griu. Un muncitor isi uita haina intr-un vagon si nu mai poate sa o scoata. A doua zi, in aceeasi statie, aceiasi muncitori descarca vagoane cu griu venite ca ajutor din „tara vecina si prietena”, U.R.S.S. Cind griul este descarcat, muncitorul isi poate recupera, in sfirsit, haina.
(Extras din volum, paginile 153-154)