Utilitatea unei asemenea lucrari o vor evalua de buna seama specialistii: istorici, politologi, sociologi, antropologi s.a. Cred ca demersul poate ajuta in buna masura la reconstituirea istoriei locale, o tema slab frecventata de istoriografia noastra. Nu pot decit sa sper ca publicul larg, interesat de trecutul recent, va cauta sa inteleaga istoria sistemului concentrationar deschizind acest volum. Unitatile carcerale ale Romaniei comuniste, partile sistemului, trebuie cunoscute. Fiecare studiu a incercat sa delimiteze etapele represiunii, dimensiunile sale, arhitectura sistemului de detentie. Micromonografiile din carte compun, nu neaparat intr-un mod unitar, universul penitenciar al perioadei. Foarte multe aspecte necunoscute (detalii tehnice, numar de detinuti, conducere, regimul celular, pedepsele aplicate etc.) din istoria inchisorilor comuniste se afla in acest dictionar.
Cind lucram inca la schita acestui volum ma gindeam, alaturi de colegii mei de la IICCR (institutia care si-a asumat acest proiect), in ultima parte a anului 2006, cum vom putea integra foarte multe informatii (documente de arhiva, marturii, date din diverse cercetari) intr-o forma utila, usor accesibila si atragatoare. Ideea a reiesit chiar din arhiva Administratiei Nationale a Penitenciarelor. In 1967, de la centru s-a solicitat fiecarei unitati sa faca un istoric al inchisorii. S-a insistat pe cifre, evaluari cantitative, pe soarta comunistilor intemnitati inainte de 1944 si, uneori, pe „faptele de arme” ale militarilor de aici. Asa am inceput, preluind informatii de aici si cautind uneori acul in carul cu fin. Am ajuns apoi la concluzia, sper ca si cea mai fericita si apreciata de cititor, ca un dictionar ar fi extrem de util astazi, mai ales ca instrument de lucru. De aici si pina la rezultatul final, am avut de strabatut destul drum. Problemele au fost generate de unitatile mici, de inconsistenta sau, dimpotriva, de abundenta informatiilor. Nu avem pretentia ca sint toate centrele de detentie, pentru cele mai marunte neexistind astazi informatii concludente. In cele peste 130 de „penitenciare” – asa cum am numit generic toate unitatile carcerale fie ca a fost vorba de inchisori, colonii si unitati de munca, bacuri, lagare de internare, centre de triere si locuri de DO (ultimele pentru Bucuresti) – am vorbit despre asezarea geografica, de istoricul unitatii respective pina si dupa 1945, evenimente deosebite, abuzuri, categorii de detinuti, regimul de detentie, conditii de paza, gropi comune, munca fortata, conducerea unitatii.
Arhiva Europei Libere, o sursa importanta
Doua cuvinte despre delimitarea cronologica (1945-1967): anul instalarii comunismului in Romania si anul limita pentru prezentarile-tip realizate de Directia Generala a Penitenciarelor. Unora, 1964 li s-ar fi parut mai rezonabil. Totusi, detinuti politici au existat in Romania, o spune un document despre inchisoarea de la Aiud, pina in 1989. Cele mai importante surse au fost reprezentate de documentele din arhiva Administratiei Nationale a Penitenciarelor (Jilava) unde n-au avut acces multi istorici dupa 1990. Dar documente importante au fost „culese” si de la Arhivele Nationale Istorice Centrale, de la arhivele judetene sau de la CNSAS. Una dintre sursele importante care merita mentionata este arhiva postului Europa Libera (rapoartele din anii ’50 care faceau referire la detentia politica din Romania, preluate de la diferite persoane care, dupa ce reusisera sa paraseasca tara, se aflau in lagare de refugiati din statele occidentale). Am insistat, desigur, pe latura represiva a sistemului. Detinutii politici au fost in special in atentia noastra dar, din paginile volumului, reies amanunte semnificative inclusiv despre detinutii de drept comun.
Rolul Dictionarului penitenciarelor este acela de a aseza, de a decanta, de a administra informatia acumulata. Acest dictionar reprezinta un apel pentru pastrarea memoriei inchisorilor comuniste. Si un demers pentru o istorie a Gulagului romanesc.
Cartea
Dictionarul penitenciarelor din Romania comunista (1945-1967)
Andrei Muraru (coord.), Clara Mares, Dumitru Lacatusu, Cristina Roman, Marius Stan, Constantin Petre, Sorin Cucerai. Editura Polirom, 2008. Volum aparut sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania. Studiu introductiv de Cristina Roman, postfata de Marius Oprea.
» „Acest dictionar este o lucrare necesara (in contextul mai larg al postcomunismului), un compendiu comprehensiv, perfect utilizabil ca instrument istoric de lucru, o mult asteptata sinteza a unitatilor carcerale instituite de dictatura comunista din Romania. Un dictionar pe intelesul si pentru uzul tuturor generatiilor.” (Ruxandra Cesereanu)
» „Rostul Dictionarului penitenciarelor din Romania comunista este de a pune pe harta universala a crimelor impotriva umanitatii adevaratele bastioane ale cruzimii care au fost inchisorile si lagarele regimului ce ne-a oprimat o jumatate de secol. Caci in Romania, ca si in toate celelalte state de dincoace de Cortina de Fier, comunismul nu ar fi putut supravietui fara represiune: el nu poate fi gindit si nu putea functiona in afara constringerii, ratiunea sa fiind aceea de a trasa granite interne in fiecare tara, intre cei aflati inauntrul si in afara inchisorii, intre dusmanii regimului si sustinatorii sai. Cartea prezinta istoria tuturor unitatilor penitenciare care au functionat pe teritoriul Romaniei in perioada 1945-1967, fiind prima monografie completa a sistemului carceral comunist.” (Marius Oprea)
Coordonatorul
Andrei Muraru
A absolvit Facultatea de Istorie a Universitatii „Al.I. Cuza” din Iasi (2005) si programul de master „Romanii si Europa” desfasurat in cadrul aceleiasi universitati (2007). A participat la diferite conferinte, scoli de vara si workshop-uri si a fost bursier Erasmus-Socrates la Aristotle University of Thessaloniki (Grecia).
A publicat numeroase articole si recenzii in reviste de specialitate precum „Anuarul Institutului de Istorie «A.D. Xenopol»”, „Analele Stiintifice ale Universitatii «Al.I. Cuza»”, „Xenopoliana”, „Anuarul Centrului de Istorie a Transilvaniei”, „Anuarul Institutului Roman de Istorie Recenta”, „Anuarul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania”, „Idei in Dialog”. Domeniile sale de interes sint structurile de putere ale Partidului Comunist Roman, politica de cadre, verificarea membrilor de partid, justitia postbelica, regimul concentrationar si exilul in perioada comunista. In prezent, Andrei Muraru este expert in cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania si consilier al directorului general al Arhivelor Nationale.