Ivan e un tânăr și excelent pianist, stabilit la Iași în anul 2018, cu soția sa Alina, o basarabeancă pe care a cunoscut-o în Polonia și de care îl leagă iubirea pentru muzică. S-a născut la Cernăuți în 1994 și a studiat în orașul natal, dar și la Liov (Lvov), un important centru ucrainean al educației muzicale. E un tânăr talentat și ambițios, cu multe premii internaționale la concursurile de profil.
L-am cunoscut în 2020, cu ocazia debutului discografic la prestigioasa casa de discuri Dux, un album cu integrala superbelor transcripții pentru pian ale marelui Rahmaninov din Bach, Bizet, Kreisler, Bartholdy, Mussorgski, Rimski-Korsakov și Schubert. Mi-a vorbit atunci cu pasiune despre arta transcripției și geniul compozitorului care scrie pentru pian într-o manieră vocală unică, dar și despre marea școală de interpretare pianistică rusă. În interviul pentru „Suplimentul de cultură“ vorbește despre țara natală, despre refugiile emoționale și nevoia de solidaritate și despre concertul cântat împreună cu Alina, „cu nod în gât“, la Palatul Culturii din Iași, pe 4 aprilie 2022.
Ivan Shemchuk, de ce un recital în favoarea victimelor războiului din Ucraina la Iași, orașul în care trăiești din anul 2018?
Am vrut să sprijinim financiar atât victimele aflate în Ucraina, cât și persoanele ajunse la Iași, care au avut nevoie de un refugiu emoțional, pe care sper că l-am putut oferi în cadrul acestei seri. Pentru noi a fost un recital cântat cu nod în gât, cu multă durere în suflet.
Ce se întâmplă cu banii adunați de voi la acest recital în favoarea victimelor războiului?
În aceste zile orașul Cernăuți este destinația finală sau tranzitorie a 240 de mii de ucraineni dislocați din zonele atacate. Suma strânsă, 4.343 de lei, a fost utilizată pentru amenajarea unor noi spații de cazare pentru refugiații de aici, din Cernăuți. Trebuie să mulțumim celor care ne-au fost alături în acest concert organizat cu ajutorul Muzeului Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu“, anume Asociației Crescendo Events și Asociației Tineri pentru Misiune Iași. Mulțumiri doamnei dr. ing. Monica Nănescu pentru sala minunată care ne-a fost pusă la dispoziție, doamnei profesor Carmen Zaharia-Danicov pentru organizarea și prezentarea concertului, precum și doamnei dr. Mari Blaj, care a gestionat fondurile către asociația Tineri pentru Misiune Iași.
De ce au nevoie oamenii din Ucraina în momentul de față? Asistăm, în toată lumea, la concerte caritabile pentru Ucraina. De ce e important pentru țara ta acum și pe acest front cultural?
Ajutorul financiar considerabil vine, desigur, din partea țărilor solidare. Un concert caritabil de muzică clasică nu cred că poate strânge fonduri suficiente pentru achiziționarea de armament sau muniții. Fondurile colectate în cadrul acestor concerte sunt destinate ajutorului umanitar. Cu toate acestea, nu trebuie ignorat nici rolul spiritual al acestor manifestări. Prin prisma acestor concerte încercăm să alinăm durerea persoanelor refugiate, ale căror familii au fost dezbinate. De asemenea, aceste concerte reprezintă un act de solidaritate și un mod de a-i încuraja și pe alții să fie empatici cu cei aflați în nevoie.
Ce se întâmplă acum în Ucraina? E o invazie, e un război? Cum îți explici tu, ca ucrainean, ce se întâmplă în patria ta? Și în România există voci care susțin că „operațiunea militară specială“ a lui Putin pe teritoriul ucrainean e ceva justificat. Ce le-ai spune acestor oameni?
Ceea ce se întâmplă acum în Ucraina este un genocid, iar cei ce justifică acest război, justifică moartea oamenilor nevinovați, violul mamelor în fața propriilor copii, jafurile și distrugerea unui popor întreg.
Ai văzut cu siguranță imagini cu ororile de la Bucea, Mariupol și nu numai… ce înseamnă pentru tine aceste imagini pe care le vedem în programele de știri?
Este o durere de nedescris. Nimeni nu ar fi crezut că în timpurile noastre, în centrul Europei, se pot șterge de pe fața pământului orașe întregi, împreună cu locuitorii acestora. Ucraina nu va uita și nu va ierta aceste orori niciodată.
Ivan, ești născut la Cernăuți dar ai studiat la Liov, acolo unde încă ai mulți prieteni. Ce știi despre ei, ce se întâmplă acum cu familia ta?
Da, orașul Liov e apropiat de Polonia, iar cei de acolo tranzitează zilnic granița pentru a se aproviziona cu produse de igienă, produse alimentare și îmbrăcăminte, pe care le trimit ulterior soldaților de pe front. Practic toți locuitorii din Liov au devenit voluntari, mai ales datorită faptului că, la fel cum se întâmplă și în Cernăuți, foarte mulți locuitori din estul țării s-au refugiat în oraș, fapt pentru care au mare nevoie de ajutor și sprijin emoțional. În momentul de față mama și sora mea au venit la mine, pe când tata a fost nevoit să rămână în Ucraina.
Ce se întâmplă cu muzicienii din Ucraina, acum când filarmonicile și teatrele lirice se află sub tirurile rusești? Știu că mulți instrumentiști au plecat în Polonia sau Italia, că marele compozitor Valentin Silvestrov s-a refugiat pe 11 martie în Germania. Ce știi despre soarta colegilor și prietenilor tăi de acasă?
Majoritatea muzicienilor care nu au avut posibilitatea să părăsească țara s-au refugiat în Liov. Sunt organizate multe concerte de caritate la care participă chiar și interpreți internaționali, precum Gautier Capuçon sau Frank Braley. Îngrozitor e și faptul că unele concerte sunt întrerupte de sunetul sirenelor, iar interpreții împreună cu publicul trebuie să se refugieze imediat în buncăre.
Nu se poate compara, dar nici situația muzicienilor ruși care nu cântă cu Z-ul pe afiș la Moscova nu e dintre cele mai bune. Dincolo de susținătorii oficiali ai lui Putin, mă gândesc la faptul că mai multe concursuri internaționale au început să refuze înscrierea instrumentiștilor ruși în competiții, cum a fost cazul Concursului de pian de la Dublin, Irlanda. Crezi că Occidentul vrea într-adevăr „să anuleze cultura rusă“, cum a declarat Putin?
Din câte am observat, lumea s-a împărțit în două tabere în ceea ce privește cultura rusă. De exemplu, Concursul de pian de la Dublin, într-adevăr, a refuzat inițial înscrierea muzicienilor ruși, însă, după declarația dată de WFIMC (World Federation of International Music Competition), aceștia și-au reconsiderat punctul de vedere. Eu personal am prieteni și cunoscuți ruși muzicieni, mulți dintre ei care nici nu mai trăiesc de ani buni în Rusia. Aceștia au în spate o viață întreagă de sacrificii și muncă, care acum e pe cale să se destrame din cauza unei persoane. Cu siguranță, nici pentru ei nu este deloc ușor.
Ca să încheiem cu recitalul vostru de la Palatul Culturii din Iași – ai inclus în program și lucrările a trei compozitori ucraineni: Victor Kosenko, Mîkola Leontovici, Vasil Barvinski. De ce și ce semnificație au pentru tine aceste lucrări, în aceste zile?
Am ales să interpretăm un aranjament la patru mâini pentru lucrarea lui Leontovici – Șcendric. Această piesă este cunoscută în lumea întreagă sub denumirea de Carol of the Bells, dar puțini știu că este de fapt o creație a unui compozitor ucrainean. De asemenea, Preludiul op. 8 nr. 1 de Barvinski și Nocturne-Fantaisie op. 4 de Kosenko sunt lucrări remarcabile ale unor compozitori care, din păcate, din cauza situației social-politice în care se afla Ucraina, nu au reușit să își popularizeze creațiile.
„There will be new dreams“, a spus într-un interviu președintele Zelenski. Care e mesajul tău, ca muzician și ucrainean, către melomanii români și către lume, în aceste momente grele pentru țara ta și pentru tine?
„This is happening for the last time!“
Mulțumesc!
Albumul de debut al pianistului Ivan Shemchuk cu transcripții pentru pian de Serghei Rahmaninov, realizat în 2020 la casa poloneză Dux împreună cu soția sa, pianista basarabeancă Alina Andriuțî-Shemchuk, poate fi găsit aici: https://www.amazon.com/Piano-Transcriptions-Ivan-Shemchuk/dp/B08C94RJS2. Sau ascultat pe Spotify.
Audiție plăcută!