M-am trezit speriat din acest vis in momentul in care moderatorul Gadea ii cerea insistent analistului militar Radu Tudor sa ii demonstreze ca Patapievici si echipa de la Institutul Cultural Roman din New York nu merita trimisi degraba la parintele Corogeanu spre a fi cuviincios reeducati.
Cu glas tremurat, Paunescu si Ungheanu cereau ca nea Nicu Vacaroiu sa mai lase naibii votca aia si sa se concentreze pe documentul care infiinta organismul de control al programelor institutelor culturale romane din strainatate. Din board ar fi urmat sa faca parte si Ion Dolanescu, fost membru emerit in Consiliul de Administratie al Televiziunii Romane, post in care s-a remarcat cerind demisia doamnei Marioara Murarescu de la „Tezaur folcloric” (care, printr-un act profund nedemocratic si nepatriotic, refuza sa ii difuzeze pe TVR 1 melodiile).
Estimp, fostul deputat de Iasi Cristian Sandache – care a ajuns la jurnalul principal al PRO TV prin SMS-urile de amor pe care i le-ar fi trimis colegului Vlad Hogea („Vin la noapte i te tai, stafie cu privirea fixa, bolfosule, onanistule, mucegaiule, neterminatule, ghebos obez, cracanel”), scrie in presa locala („Flacara Iasului”) doua editoriale cu un continut extrem de actual si nedrept de adevarat. In fapt, textele reprezinta revelatia unui istoric altfel destul de cuminte si orgolios in legatura cu originile sale romanesti, care a mai mers prin lume si si-a dat seama cit de mici sintem ca natie si cit de rotunzi ne dam: „Iata, imi fac mea culpa: m-am considerat intotdeauna un nationalist moderat. Imi dau seama acum ca am fost un dobitoc. Nationalismul trebuie sa plece de la niste realizari palpabile. De la niste valori cu adevarat remarcabile. De la o suma de realitati incurajatoare si chiar mai mult decit atit. Aproape nimic din toate acestea la noi. Comparatia cu Occidentul ne striveste.”
Romanul a stiut, dintotdeauna, sa fie paradoxal. Paradoxal de provincial, de incremenit in proiect, complet neracordat la lumea in care cica traieste, dar, uneori, capabil de revelatii. Cit de greu o fi sa spui curat: „Imi dau seama acum ca am fost un dobitoc”?