Economia României a decolat în primul trimestru din acest an: plus 6,5 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 5 puncte peste ultimul trimestru din 2021. E ca și cum mergi în gară, te aștepți să vină un personal scorojit, dar te trezești cu un tren nou-nouț, în care urci cu încredere.
Creșterea e fără îndoială de bun augur pentru o economie nu foarte rezistentă la șocuri externe. Dar și surprinzătoare, după ce datele anterioare, dar și previziunile oficiale anticipau dacă nu o recesiune tehnică (două scăderi trimestru la trimestru), cel puțin o creștere anemică. Șase la sută în plus arată bine de tot, în condițiile în care pandemia abia s-a calmat, iar între timp Rusia a invadat Ucraina. De asemenea, a fost o iarnă cumplită în ceea ce privește prețurile la energie și combustibili. Economiștii spun că această creștere se bazează în principal pe consum. Inflația a fost 10 la sută, dar salariile au crescut în medie cam cu același procent. Cu alte cuvinte, veniturile oamenilor nu au scăzut. Deocamdată.
Economia va crește pe întreg anul cu 5 la sută, afirmă Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank. Asta înseamnă că băncile, dar și instituțiile financiare internaționale vor trebui să umble la prognoze, după ce vedeau un plus de 2,5 la sută pentru acest an.
De altfel, se observă cu ochiul liber că oamenii consumă ca în vremurile bune. A trecut litrul de benzină de 8 lei? Nu contează, intersecțiile sunt mai aglomerate ca niciodată, iar ieșirile din marile orașe seamănă cu o cursă cu obstacole. Terminalul Plecări Internaționale e la fel de neîncăpător ca înainte de pandemie, iar agențiilor de turism le-a revenit cheful de muncă după doi ani de chin pandemic. Nici în zona imobiliară nu sunt scăderi, însă au apărut ceva temeri privind viitorul pe termen mediu. Întrebarea este ce va urma în a doua parte a anului? Consumul va putea susține economia pe mai departe? Românii au ieșit din pandemie hotărâți să reia vechile obiceiuri și, chiar dacă s-au speriat de acea zi de 24 februarie (momentul invaziei ruse din Ucraina), între timp au înțeles că apartenența la NATO este o garanție puternică privind siguranța lor.
Însă nici o economie nu poate fi ținută în viață doar cu bune intenții. Da, consumăm, dar inflația în creștere va roade bruma de economii pe care unii o mai au prin casă. Nici creșterile de salarii nu vor putea acoperi păcătoasa de inflație, pentru că vânzările nu vor putea crește la nesfârșit în zona privată pentru a asigura venituri mai mari. Sunt și analiști ceva mai sceptici, care spun că lucrurile se vor schimba din iunie încolo și că oamenii vor începe să fie mult mai precauți la capitolul cheltuieli. Caz în care consumul se va domoli. Pe piața muncii situația rămâne neschimbată. Antreprenorii caută cu disperare forță de muncă, în timp ce românii au devenit mult mai pretențioși când vine vorba de joburi. În construcții e tot mai dificil să găsești oameni care să știe meserie. Sectorul HoReCa pare cel mai lovit, după ce angajații trimiși acasă în pandemie nu s-au mai întors la slujbele lor.
Pentru prima oară după momentul aderării la Uniunea Europeană, românii se gândesc de două ori dacă merită să mai plece în străinătate la muncă. Chiriile scumpe, dorul de casă, dar și lefurile care au tot crescut în țară îi fac pe mulți să analizeze dacă mai merită efortul de a pleca într-o țară străină. Cert este că locurile de muncă din țară nu sunt ocupate imediat. E adevărat că nu peste tot sunt oferite salarii competitive, dar faptul că oferta e mai ridicată decât cererea demonstrează că economia e departe de momentul aterizării pe burtă.
Un sector care continuă să duduie este IT-ul. Avem peste 220.000 de specialiști la nivel național, iar ponderea sectorului IT în PIB este de 6-7 la sută. Șeful Microsoft Romania este de părere că în următorii cinci ani industria IT ar putea genera 10 la sută din PIB, iar numărul de angajați ar depăși în acest caz 600.000.
Va fi așadar criză economică în România? Toate datele de acum indică un an bun, în care putem da startul pentru ceea ce urmează din 2023 încolo. Iar dacă vom ști să atragem cu cap minim 75 la sută din banii europeni care vor intra în țară, atunci vom fi pe creștere măcar șase-șapte ani.