Artiștii unei generații dispar, rând pe rând. După Vangelis, săptămâna trecută, ne-au părăsit, unul după altul, alți trei artiști populari din muzică și film.
– Andrew Fletcher. La numai 60 de ani, unul dintre membrii fondatori ai grupului Depeche Mode a încetat din viață, spre surprinderea și durerea a zeci de milioane de fani. Fletcher s-a născut în 1961, în Nottingham, și s-a mutat în Basildon, unde a înființat grupul Composition Of Sound, la sfârșitul anilor ’70, alături de Martin Gore și Vince Clarke. După recrutarea vocalistului Dave Gahan, ei și-au schimbat numele în Depeche Mode și au devenit una dintre cele mai populare formații pop ale planetei. Andrew Fletcher a cântat pe toate albumele de studio ale formației și, deși nu a fost principalul compozitor din Depeche Mode, a ajuns să fie privit de către fani drept managerul din trupă, cel care avea cea mai mare grijă de partea de business. Într-un interviu din 2013, Fletcher spunea „eu sunt tipul înalt din fundal, cel fără de care corporația internațională Depeche Mode n-ar putea funcționa“. Cu ani înainte, în documentarul 101 din 1989, Fletcher explica împărțirea rolurilor în Depeche Mode: „Martin este compozitorul, Alan este un bun muzician, Dave e vocalistul, iar eu mă învârt pe acolo“.
– Ray Liotta, care a încetat din viață la numai 67 de ani, își datorează marea popularitate rolului care l-a lansat cu adevărat, cel din Goodfellas, filmul din 1990 al lui Martin Scorsese, unde Liotta ținea piept pe afiș veteranilor Robert de Niro și Joe Pesci. Scorsese îl remarcase mai devreme, în filmul Something Wild (1986) al lui Jonathan Demme. Deși începuse să fie cunoscut de public grație rolului din Field of Dreams (1989), abia Goodfellas avea să îl plaseze pe firmamentul hollywoodian. Pe de altă parte, filmul lui Scorsese avea să îl predispună pe Liotta spre roluri de mafiot sau polițist corupt și nu este de mirare că rolul lui Tony Soprano i-a fost oferit prima dată lui, înainte de a ajunge la James Gandolfini. „De fapt“, spunea actorul, „am jucat și tipi de treabă, dar spectatorii par să rețină doar rolurile mele violente. Înțeleg, cinematograful este un soi de catharsis, adorăm violența în filme“. Liotta a dispărut prematur, într-un moment în care cariera lui cunoștea o resurgență. În ultima perioadă a putut fi văzut în Marriage Story de Noah Baumbach, No Sudden Move de Steven Soderbergh, și, mai ales, în The Many Saints of Newark de David Chase, unde, scrie revista „Premiere“, „juca un soi de spectru mafiot, amator de jazz și care credea în reîncarnare și despre care am putea spune că este un frumos epitaf pentru cariera sa“.
– Alan White. În lumea rockului progresiv, Alan White, care a încetat din viață la vârsta de 72 de ani, a fost o adevărată legendă. Deși a cântat cu multe nume mari din istoria rock, precum Ginger Baker’s Airforce sau John Lennon (el este bateristul de pe Imagine) sau George Harrison, White este cunoscut mai ales pentru asocierea sa cu formația Yes, căreia i s-a alăturat în 1972 și alături de care a rămas până la final.