E forfotă diplomatică de ceva timp în capitala României. Mai întâi summitul B9 de la București, apoi a venit în vizită președintele Franței Emmanuel Macron. Sigur că dacă nu am fi fost atât de aproape de zona de conflict nu am fi fost la fel de importanți, însă un lucru este tot mai vizibil: România începe să conteze în politica externă, după ceva ani în care am fost prea puțin luată în seamă.
Joi s-a consumat un alt moment interesant. Ceea ce presa dădea anterior pe surse s-a confirmat. Președintele României, Klaus Iohannis s-a dus la Kiev, alături de șeful statului francez, Emmanuel Macron, de cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, și de premierul Italiei, Mario Draghi.
Sigur că se pot face tot felul de comentarii, unii afirmând deja că ar fi preferat o altă companie pentru Iohannis, adică să meargă la Kiev alături de reprezentanți ai Americii, Marii Britanii și Poloniei, țări cu o susținere mult mai puternică față de Ucraina și extrem de radicale la adresa Rusiei.
Probabil că multă lume se întreabă cum a ajuns totuși președintele României în fotografia de la Kiev alături de Macron, Scholz și Draghi. Nici noi nu prea știm ce și cum (filieră franceză sau germană?), dar trebuie să recunoaștem că Iohannis a dat lovitura. Crește influența României, dar nu e suficient. Trebuie speculat momentul, adică să mai atragem niște investiții ca să mai punem și ceva cărniță economică în cămara unde ținem PIB-ul.
De altfel, ceva semne privind interesul companiilor străine au apărut deja. Investițiile străine directe au crescut cu 34 la sută în primele patru luni ale acestui an. Acestea au ajuns la 3,15 miliarde de euro față de 2,35 miliarde de euro în perioada similară a anului trecut.
Sunt date ale Băncii Naționale a României. Veștile sunt fără îndoială îmbucurătoare, care arată că România oferă siguranță și stabilitate celor care vin să deschidă afaceri aici.
Investițiile reprezintă o sursă sănătoasă pentru orice economie, mai ales în situația în care avem turbulențe în regiune, din cauza războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Sunt create astfel noi locuri de muncă pe termen lung, pentru că un investitor care deschide o companie nu va renunța prea ușor la afacerea sa. În plus, investițiile propagă efecte benefice în întreaga economie.
De altfel, tabloul economic nu arată deloc rău pentru România, chiar dacă inflația s-a dus la 14 la sută, iar prețurile mari la energie și petrol creează îngrijorare pentru ceea ce ar putea urma. Dar dacă am compara România din 2022 cu cea din urmă cu 15 ani, când am aderat la Uniunea Europeană, diferențele sunt colosale.
Imediat după 2007 am înregistrat o avalanșă de plecări la muncă în străinătate. S-a plecat masiv în acei ani, pentru că nivelul salariilor în România era unul extrem de scăzut, în timp ce veniturile oferite de angajatorii din Italia, Spania sau Germania erau extrem de atractive. Am pierdut atunci forță de muncă prețioasă, iar în anii de boom economic multe firme românești nu s-au putut extinde, chiar dacă aveau contracte, pentru că nu au avut pe cine să angajeze.
Dar pe parcurs lucrurile s-au tot schimbat în privința nivelului de trai în România. Sigur că încă avem salarii mici, dar și prețurile la multe produse și servicii sunt mai reduse la noi decât în Occident.
Sunt români care au revenit în țară pentru a-și deschide afaceri, dar, mai important, tot mai puțini compatrioți decid să plece din țară pentru a munci peste granițe. Evident că suntem încă departe, economic vorbind, de țări precum Marea Britanie, Germania sau Franța, însă veniturile sunt pe trend ascendent.
România a ajuns anul trecut la 73 la sută din media UE în privința PIB-ului pe cap de locuitor (raportat la puterea de cumpărare), iar tendința este de creștere în următorii ani. Avem perspective bune în următorii 5-7 ani. Investițiile în țara noastră vor depăși 100 de miliarde de euro. Vor fi bani europeni, vor fi fonduri în cadrul exercițiului financiar 2021-2027, dar și bani de la buget prevăzuți la capitolul investiții. Întrebarea e dacă vom reuși să absorbim acești bani, pentru că e posibil să nu mai întâlnim asemenea șansă din 2030 încolo.