Internațional  -  Dragos Cojocaru  -  

În slujba regelui

Dispariția reginei Elisabeta afectează și viitorul lui James Bond, care, spun producătorii, va activa de acum înainte în serviciul regelui. La capătul seriei jucate de Daniel Craig, viitorul agentului 007, prezent pe ecrane de șase decenii, este încă destul de neclar. Ce este interesant este că, în cele din urmă, producătorii au acceptat, în principiu, o versiune a lui Bond pentru micile ecrane (streaming), idee care a apărut imediat după ce, în august 2021, Amazon a cumpărat tot catalogul studiourilor MGM pentru 8,5 miliarde de dolari, inclusiv drepturile asupra francizei Bond. Inițial, producătorii au respins complet această idee a unui serial TV, dar acum par destul de deschiși pentru un eventual game-show, cu concu­renți care să îndeplinească misiuni în întreaga lume pentru a câștiga un premiu. Pe de altă parte, nimeni nu știe cine îl va juca pe James Bond la cinema, dar producătoarea Barbara Broccoli a făcut aluzie la actori „mai tineri“ care ar trebui să se angajeze să joace acest rol o perioadă mai lungă, „de 10-12 ani”.

Charlie, tot sub amenințare

Directorul jurnalului satiric „Charlie Hebdo“, Riss, a apărat din nou publicația la apelul procesului atentatelor care se desfășoară la Paris. Riss (Laurent Sourisseau), supraviețuitor al masacrului din 2015, spune că „publicația reprezintă în continuare o țintă“ pentru teroriști. „Insultele și amenințările la adresa jurnalului nu au dispărut și persistă un climat de ostilitate lipsită de orice complex“, spune Riss. „Charlie va fi mereu o țintă, câtă vreme noi vom exista.“

Nu se retrage

Un reprezentant al lui Woody Allen a anunțat că, în ciuda știrilor din ultima perioadă, reputatul regizor american „nu are nici cea mai mică intenție de a se retrage“. Pur și simplu, Allen consideră că în această eră, în care filmele ajung direct pe rețele de streaming, meseria de cineast nu mai este la fel de plăcută. Pe moment, însă, Allen se bucură din plin de faptul că toarnă la Paris noul lui film, Wasp 22, cel de al 50-lea din cariera sa. Allen a fost victimă colaterală în scandalul #MeToo, iar cariera i-a fost afectată în ultimii ani. A realizat doar două filme, A Rainy Day in New York și Rifkin Festival, dar acestea au fost difuzate mai ales în Europa și doar în câteva cinematografe din SUA. „Viitorul meu proiect va fi un roman“, a declarat regizorul într-un interviu pentru „La Vanguardia“.

Punk Not Dead

John Lydon, fostul vocalist de la Sex Pistols, își acuză colegii că vor să se îmbogățească pe seama reginei Elisabeta a II-a. Într-un comunicat, Lydon susține că trupa, „contra voinței lui“, profită de moartea reginei pentru a face bani cu muzica lor, în special cu celebrul single God Save the Queen, din 1977, „gest de prost gust și lipsit de respect față de regină și familia ei, în acest moment“. Lydon, care precizează că nu a susținut niciodată monarhia, spune că „familia regală merită un anume respect în această perioadă dificilă“. De cealaltă parte, actualii membri ai Sex Pistols spun că „nu înțeleg la ce se referă John, fiindcă nu au fost aprobate decât niște permise de utilizare a unor imagini ale formației și fragmente sonore pentru a ilustra reportaje despre regină și impactul ei cultural“.

Sub semnul lui Cronenberg

Regizorul David Cronenberg a revenit în acest an la genul body-horror cu Crimes of the Future, dar filmul, cu numai 5 milioane de dolari încasări, nu a fost un succes. Acum, cineastul canadian își încearcă norocul pe micul ecran, producând pentru HBO o adaptare sub formă de serial a cunoscutului său film Scanners. Seria se va desfășura, ca și filmul original din 1981, în același univers paranoic dominat de agenți cu puteri parapsihologice și va fi scris de William Bridges (Black Mirror, Stranger Things). În acest timp, Cronenberg se concentrează pe noul lui film, Shrouds, care prezintă un alt concept deranjant, despre un bărbat care inventează un sistem de sicrie transparente în care defuncții pot fi urmăriți de rude în timp ce se descopun. „Cei care mă cunosc vor ști care părți din film sunt autobiografice“, spune regizorul, care este urmat în noua lui aventură de Léa Seydoux, care a jucat și în Crimes of the Future, și de Vincent Cassell.

Ca pe vremea lui Ceașcă

Grație politicienilor, spectatorii francezi aproape vor trăi, în aceas­tă iarnă, pe pielea lor, con­dițiile în care erau vizionate filmele în România comunistă. În cadrul unui congres ținut la Deauville, patronii a peste 2.000 de cinematografe au luat o serie de măsuri radicale menite să scadă facturile uriașe la electricitate și gaz, care reprezintă acum doar 3-5% din cifra de afaceri, dar riscă să ajungă la 15-20%. „Arta cinematografului înseamnă în primul rând lumină. N-o să putem proiecta filme la lumina lumânării“, spune Marc-Olivier Sebbag, secretarul Federației Cinematografelor Franceze. Dar spectatorii din Hexagon vor descoperi în această iarnă săli încălzite la maximum 19 grade (la fel va fi și pentru teatru și operă), iar noaptea fațade de cinematograf neluminate, pentru pri­ma oară, probabil, de la începutul cinemato­grafiei. Programul filmelor va fi reglat în funcție de public, re­nunțându-se, probabil, la matinee și proiecțiile nocturne.

Un gigant BD

Scenaristul de bandă desenată francez François Corteggiani a încetat din viață pe 21 septembrie, chiar în ziua în care era felicitat de fani pentru împlinirea vârstei de 69 de ani. Una dintre marile personalități ale BD-ului francez (inclusiv la propriu, fiind foarte înalt), François Corteggiani este asociat mai ales îndelungatei lui colaborări cu faimoasa revistă „Pif Gadget“, unde a scris și desenat nenumărate povestiri cu cele mai cunoscute personaje, a creat seriile Pastis, Marine, fille de pirate și Smith & Wesson și chiar a fost redactor-șef în vremea unei efemere reveniri a revistei, între 2004 și 2009. În afară de Pif, Cortegianni a lucrat la numeroase alte serii pentru alți editori, cum ar fi, printre alții, Dargaud, unde a scris seria La Jeunesse de Blueberry (1990-2015), și Casterman, cu serile Lefranc sau Alix.