Frasier, la loc comanda!
Cum nimeni nu scapă într-o industrie disperată după „content“ pentru streaming, actorul Kelsey Grammer va reintra în pielea personjului Frasier Crane într-un serial-continuare de zece episoade pe care îl pregătește Paramount+. Grammer este singurul din distribuția originală a cărei prezență a fost continuată până în prezent. Unul dintre cele mai de succes sitcomuri, Frasier a avut 263 de episoade, între 1993 și 2004 (recompensat cu 37 premii Emmy), deși era o serie derivată din altă franciză de succes, Cheers. Noua continuare la Frasier a fost foarte dorită de public și actori de-a lungul vremii, dar abia acum un studio și-a asumat realizarea ei.
Horror pe malurile Bosforului
Una dintre cele mai de succes tendințe în Turcia o reprezintă filmele horror: peste 60 de producții de gen autohtone, cu conotații religioase, deseori realizate cu bugete extrem de mici, au intrat în acest an în programul cinematografelor. Publicul lor: un număr foarte mare de spectatori superstițioși, susține „Le Figaro“. Ziarul francez spune că, în ciuda crizei, câte un nou film horror turcesc are premiera în fiecare săptămână. Până în 1990, Turcia realiza puține producții de gen. Actuala lor popularitate, crede criticul de film Gizem Simsek Kaya de la Universitatea Kültür din Istanbul, reflectă evoluția societății turcești. „Reculul superstițiilor în fața științei a început să se estompeze la sfârșitul anilor ’90, înainte de ajungerea la putere a președintelor Erdogan, venit din lumea islamului politic“, spune Gizem Simsek Kaya. Odată cu filmul Büyü (Vraja) din 2004, horrorul cu conotație religioasă a început să devină tot mai popular, ajutat și de serialul Dabbe, numită după o figură apocaliptică din Coran, în vreme ce alt serial horror, Siccin, a început să aibă succes din 2014 încoace.
Una dintre cele mai mari probleme în realizarea acestor filme o reprezintă „eroii“. Filmele de groază turcești vorbesc în special despre djini, personaje invizibile în mitologia islamică, prin urmare nimeni nu știe cum ar trebui reprezentați pe ecran. „Ar fi mai simplu să inventez extratereștri“, se plânge Yesim Vatansever, care se ocupă cu machiajele în aceste filme. Asta fiindcă, explică Gizem Kaya, vampirii și fantomele occidentale nu se împacă foarte bine cu sensibilitățile religioase turcești. În general, aceste producții realizate cu bugete ultra reduse sunt filmate în câteva zile, neglijent montate și sunt, în general, de nivel cel mult mediocru, dar cu toate acestea atrag publicul. Unele sunt filmate în sate și, de multe ori, scrie „Le Figaro“, tot satul vine să asiste la filmări.
„Made in China“
Pentru a servi așa cum trebuie zecile de milioane de spectatori care merg la cinema de ziua națională, chinezii au pus în program producția locală Born to Fly, un film despre piloții militari chinezi, o copie a blockbusterului american Top Gun: Maverick, devenit în acest an unul dintre cele mai mare succese din toate timpurile. Born to Fly este o producție tipică pentru China ultimei perioade, în care industria națională de film este tot mai bine finanțată, mai ales filmele de propagandă patriotică. Sunt filme care nu prea au succes în afara țării, dar care, local, bat producțiile americane, mai ales când spectatorii, grație infernalului sistem de „credite social“, sunt „îndemnați“ să vizioneze astfel de producții. De amintit că Top Gun: Maverick este interzis în China, fiindcă producătorii și realizatorii lui, într-o mișcare surpriză la Hollywood, au refuzat să cedeze presiunilor cenzurii chineze. Numai că… Born to Fly nu a mai ajuns în sălile de cinema după ce producătorii au anunțat brusc că amână premiera pe o perioadă nedefinită. Motivele reale nu sunt cunoscute și singura explicație, destul de nebuloasă, oferită de producători, ar fi aceea că efectele speciale nu ar fi fost la înălțime. Retragerea lui Born to Fly din program și absența blockbusterelor americane a făcut ca, în această perioadă, box-office-ul chinez să înregistreze o prăbușire cu 70% a încasărilor, comparativ cu anul trecut, o consecință de-a dreptul catastrofală din punct de vedere financiar.
Cronica neagră
– Douglas Kirkland (88 de ani). Celebru fotograf canadian, pasionat de cinema, este cunoscut pentru a fi imortalizat pe peliculă, în anii ’60, cele mai mari staruri, precum Elizabeth Taylor, Marilyn Monroe, Audrey Hepburn, Romy Schneider, Brigitte Bardot. Portretul pe care i l-a făcut lui Charlie Chaplin este conservat la National Portrait Gallery în Londra.
– Pharoah Sanders (81 de ani). Renumit saxofonist american, Sanders a fost considerat unul dintre cei mai mari muzicieni de jazz actuali, unul dintre moștenitorii lui John Coltrane, din a cărui formație a făcut parte.
– Loretta Lynn (90 de ani). Muziciană americană, una dintre legendele muzicii country, laureată, de-a lungul vremii, a trei premii Grammy, autoare a unor hituri precum Coal Miner’s Daughter, You Ain’t Woman Enough, The Pill sau Don’t Come Home a Drinkin’. Cartea ei autobiografică, Coal Miner’s Daughter, a fost adaptată în 1980, iar actrița Sissy Spacek, în rolul lui Lynn, a câștigat un premiu Oscar.