Cu Matei Bejenaru am inceput efectiv sa lucrez in 2007, odata cu proiectul Maersk Dubai, iar incet, incet am inceput sa observ ca relatia lui cu subiectul – experientele emigratiei ori contextul socio-economic se subscriu aceluiasi proces. Munca si efectele ei ar fi in mare preocuparea esentiala a lui Matei Bejenaru, munca generator de educatie si cultura sociala se desprinde adesea din discutiile purtate cu el.
Esential pentru el este si asumarea in plan personal a acestei stari de munca, adesea asociata cu efortul fizic: Matei Bejenaru se simte mai confortabil sa discute despre noul sau aparat de 35 de kilograme, despre lunile in care poarta sute, mii de discutii solicitante fizic, obositoare, repetitive, similare cu lucrul la banda al lui Chaplin din Modern Times, pentru a reusi sa stringa citeva sute de romani in Londra, despre programul supraincarcat si despre lungile drumuri pe care adesea le face cu trenul.
Prezentarea lui Matei la tirgul de arta de la Venetia a fost la inceput mai degraba una de contextualizare, de completare a discursului pe care unul dintre artistii cu care lucram de mai multa vreme il enunta. O anumita privire asupra Romaniei, dar si asupra individului. Angoasanta si periferica, lucrarea lui Matei a devenit piesa centrala a standului; lumea, de la importanti colectionari ori galeristi pina la paznici ori hostese, a fost cucerita de simplitatea si dramatismul acestei lucrari, devenind extrem de verbala, povestind experiente similare ori decriptind subtilele calitati artistice (estetice) ale lucrarii. Finalul a fost unul neasteptat pentru mine si cu siguranta greu de inteles pentru majoritatea colectionarilor cu care lucrez in tara. Cite o editie din cele cinci ale filmului a fost achizitionata de doi importanti colectionari europeni, si asta nu din considerente de piata ori de investitie, pe care, aici, noi le supralicitam adesea, considerindu-le criterii de baza, ci pentru ca le-a placut, descoperind o poveste puternica spusa fara patetism ori lamentari, cu un ton sec de dictionar menit nu sa provoace mila ori compasiune, ci cunoastere si tragism.
In Romania, ca rezultat al protestului majoritatii tinerilor artisti fata de sistemul de achizitii al MCC, MNAC a putut achizitiona, din proprie dorinta si conform cu politica si interesul propriu, lucrarea Impreuna, realizata cu sprijinul Tate Modern si ICR Londra.
Totusi, subiectul principal al discutiilor noastre este munca. Proiectele sale, pe care le sprijinim, devin din ce in ce mai ample si mai elaborate, necesita tot mai multa munca, iar preocuparea cu care pregateste un proiect depaseste cu mult atentia pe care i-o acorda ulterior.
August 2008
Matei Caltia este managerul si fondatorul Galeriei Posibila din Bucuresti, lucrind din 2001 pina in prezent cu mare parte a noii generatii de artisti. Citeva proiecte recente in calitate de curator ori editor sint: Groapa de Gunoi – Ion Dumitriu, Steampunk Autochrome – Nicu Ilfoveanu, Maersk Dubai – Matei Bejenaru. De asemenea, Galeria Posibila a participat din 2006 la tirgurile de arta de la Bologna, Viena si Venetia.