Literatura TikTok
Cunoscuta rețea de socializare chinezească capătă o influență tot mai mare și într-un sector la care puțini se așteptau, cel al cărților. Din ce în ce mai mulți autori sunt prezenți pe TikTok, unde hashtagul #BookTok a explodat recent, cu un număr crescând de cititori care își postează cronicile de carte și discută cu autorii. Aceștia, pe de altă parte, profită pentru a-și promova operele. Având în vedere această influență în creștere, Salonul de carte de la Frankfurt a făcut pentru prima dată un parteneriat cu TikTok. „A devenit un loc unde se pot recomanda cărți și unde poți descoperi cărți. dar unde se pot distribui și cronici, iar asta a avut impact substanțial asupra vânzărilor de carte din lume“, spune Tobias Henning, manager pentru TikTok în Germania, Europa Centrală și de Est. De exemplu, vânzările cărții It Ends With Us a americancei Colleen Hoover au crescut considerabil după ce volumul a fost lăudat în comunitatea TikTok. O cronică tipică, în maniera acestei rețele, pentru carte arată cam așa: o femeie care lăcrimează și oftează în timp ce citește romanul, având pe fundal muzică și o voce care spune „N-am plâns niciodată atât de mult când am citit o carte!“.
Zodia economiei
Occidentul începe să cunoască „deliciile“ erei ceaușiste: Orchestra Filarmonică din Mannheim a decis să amâne debutul noului sezon pe fondul problemelor economice și a noii „directive“ de sobrietate energetică. Este prima orchestră din lume care ia o decizie atât de radicală, comentează „Le Figaro“. Astfel, primul concert al filarmonicii din Mannheim trebuia să aibă loc pe 24 octombrie, dar acum este amânat pentru 22 decembrie. „Bugetul anual dedicat cheltuielilor pentru energie a sărit de la 60.000 la 200.000 de euro. Am devenit ostaticii unei situații incontrolabile“, s-a plâns directorul general Daniel Weismann la RTL. Criza energetică, declanșată de măsurile europene generate de războiul din Ucraina, apasă greu asupra sectorului cultural, scrie „Le Figaro“. În Franța, de exemplu, din septembrie, monumentele nu mai sunt iluminate noaptea și se apelează sau se iau în considerare orice mijloace pentru a scade factura de la energie, de la reducerea încălzirii la închiderea temporară a unor instituții.
Secretul anilor ’80
Într-un interviu recent pentru „The Guardian“, Nick Rhodes, unul dintre principalii compozitori ai trupei Duran Duran, a analizat motivele pentru care formațiile apărute în anii ’80 se bucură de longevitate. „A fost o perioadă de aur pentru muzică“, spune Rhodes. „Individualismul era apreciat. Eram în top alături de trupe precum The Cure, The Smiths, INXS, Depeche Mode, dar aveam și veterani precum Rolling Stones sau Aerosmith, și nume precum Laurie Anderson, Kraftwerk sau Siouxsie and the Banshees. Fiecare avea propria identitate. Erai mândru de faptul că nu suni exact ca altcineva. Nici nu ne-ar fi trecut prin cap să facem altfel. Acum, pe piață se găsește foarte multă muzică bună, dar trebuie să cauți foarte mult ca să o găsești și, în general, toți sună la fel.“
Anti-supereroi
Nu toată lumea iubește supereroii, mai ales autorii de film maturi, care nu se grăbesc să se înregimenteze în armatele Marvel și DC. Unul dintre aceștia este James Cameron, care, pregătindu-se să își lanseze noua suită de filme din seria Avatar, a lovit în concurență. „Vreau să fac lucrul pe care ceilalți nu îl fac“, spune Cameron. „Când mă uit la filmele astea mari și spectaculoase – vorbesc despre voi, Marvel și DC –, văd că personajele acestor filme, indiferent de vârsta lor, se comportă ca niște liceeni. Lucrurile serioase care pe noi ne aduc cu picioarele pe pământ, care ne dau putere, dragoste și un scop în viață? Aceste personaje nu le înțeleg, nu le simt. Nu cred că așa trebuie să facem filme.“ Cameron nu e singurul care nu apreciază supereroii, este doar ultimul pe o listă pe care apar nume respectate precum Martin Scorsese, Ridley Scott, Francis Ford Coppola sau Jane Campion. Alan Moore, autorul romanului grafic Watchman, care a părăsit complet industria comics și s-a convertit la literatură, și-a exprimat din nouă părerea despre supereroi într-un interviu recent. În trecut, Moore a declarat că supereroi reprezintă „o plagă“ pentru cinema și „pentru cultură în general, într-un anumit grad“. El vede ca fiind grotesc faptul că personaje create „pentru puști de 12 ani sunt furate creatorilor originali și aduse în filme concepute să placă adulților“. De asemenea, Moore vede în faptul că foarte mulți adulți stau la coadă la filme cu supereroi indiciul unei periculoase „infantilizări a publicului care poate fi precursoare a fascismului“.
Cronica neagră
– Leslie Jordan (67 de ani). Actor american, cunoscut pentru rolurile sale din seriale precum Will & Grace sau American Horror Story. Și-a pierdut viața într-un accident de mașină.
– Libor Pešek (89 de ani). Dirijor ceh de renume mondial, care a condus Liverpool Royal Philharmonic Orchestra mai bine de un deceniu, până în 1997.
– Pierre Soulages (102 ani). Unul dintre cei mai apreciați artiști plastici francezi, care și-a declinat pe orice suport posibil obsesia pentru culoarea neagră, creând un stil denumit „Outrenoir“ (aprox. „ultra-negru“). „Lumina vine de la culoarea care reprezintă absența luminii“, spunea Soulages într-un interviu din 2009.