Titlul acestui text sună lemnos, având în vedere că bunul Dumnezeu ne-a plasat nația într-o zonă brăzdată de multe râuri, pâraie și pânze freatice, ba mai mult, pentru a ne simți speciali, un ditamai fluviul își dă obștescul sfârșit pe glia noastră, răsfirat într-o treime hidrografică creatoare de paradis mlăștinos. Adică avem apă.
O avem, însă nu mai trăim în epoca în care o căram de la izvor sau o scoteam din fântână. În accepțiunea actuală, apa este chestia lichidă, incoloră, inodoră și insipidă care curge atunci când deschizi robinetul. Rece sau caldă, în funcție de culoarea bulinei către care orientezi maneta. Tot ce se întâmplă sub robinet este numai și numai treaba operatorului regional al serviciilor de apă și canalizare, care în cazul meu se numește Apavital și care crede mult în ideea de resursă prețioasă, în sensul că mereu vrea să îmi emită facturi mari. Pentru asta, trimite pe teren agenți înarmați cu lupe fixate în vârf de băț, instrumente absolut necesare atunci când vrei să citești indexul apometrelor montate în cămine subterane. Mă refer la consumatorii care locuiesc la case. Cei de la bloc să mă scuze ca spun asta, dar nu se pricep la a consuma apă.
Căminul subteran al apometrului meu se află lângă poarta de acces în curte, dar în interiorul acesteia. Spre ghinionul agentului de teren, este poziționat pe aceeași parte cu câinele. Încă nu se știe de ce cățeii urăsc lucrătorii firmelor furnizoare de gaze, electricitate, internet sau apă, dar este unul dintre motivele pentru care iubim aceste mamifere. O fi din cauza unor feromoni emanați de oamenii care vin doar cu scopul de a te jupi de bani. Statistic, din momentul în care individul aducător de pagubă atinge poarta, are la dispoziție circa 12 secunde până la contactul fizic cu dinții cerberului monocefal. Sunt secunde de care poți profita pentru a face cale întoarsă și a ajunge acasă, la copii și la nevastă, nevătămat. Sau, dacă te crezi un fel de ninja al citirii de apometre, ridici capacul căminului, dar reușești doar să-l lași să cadă înapoi, cu tine în interior și un câine care latră pofticios deasupra lui. Nu recomand.
Ceea ce mă miră este faptul că, deși nu aud strigăte de ajutor de sub capac, primesc facturi din partea Apavital. Cel mai probabil lucrătorii au săpat un tunel pe sub poartă, pentru a ajunge la apometru și a-i citi indexul fără risc de injecții antirabice. Consider că am tot dreptul să concluzionez că firma asta activează de peste 2000 de ani și că dacii aveau câini.