Quentin Tarantino nu se dezminte și ultimele lui apariții publice, în care ia din nou apărarea artei (pierdute) a cinematografului, provoacă valuri.
„Trăim cea mai rea eră din istoria Hollywoodului“, spune autorul Pulp Fiction interlocutorului său din cadrul podcastului „The Video Archives“, regizorul Roger Avary (foto). „Deși în anii ’80 am văzut cele mai multe filme din viața mea, simt că decada respectivă laolaltă cu anii ’50 au fost cele mai rele epoci din istoria Hollywoodului, întrecute doar de actuala eră.“
Tarantino se referă la faptul că în anii ’50 marele public a început să se îndepărteze de sala de cinema în favoarea noii apărute televiziuni și la faptul că în anii ’80 studiourile „s-au îndepărtat de inventivitatea care a caracterizat anii ’70 pentru a vâna viitorul blockbuster“. „Astăzi, lucrurile par să se repete, spectatorii preferă să stea acasă și să vadă în streaming orice film care nu are buget de peste 200 de milioane de dolari“, se plânge Tarantino.
Această plecare totală a capului în fața blockbusterelor, spune regizorul, îl face „să aprecieze și mai mult filmele care nu se conformează, cele care ies din turmă“.
În ultima perioadă, Quentin Tarantino, care se gândește la cel de al zecelea lui film, care va fi și ultimul din cariera sa, s-a ilustrat mai degrabă ca scriitor. El se află într-un turneu de promovare a bestsellerului Cinema Speculation, o carte de amintiri care este în același timp și un studiu de film în care examinează peliculele pe care le-a iubit și care l-au format, din anii ’60 până în 1981.
În tot acest turneu, Tarantino nu și-a ascuns disprețul față de filmele de azi. „Până și filmele din ’80 sunt destul de bune față de cele de azi“, spune el. „În orice caz, ideea este că nu cred că astăzi mai pot fi făcute filme ca pe vremuri, ca Blazing Saddles, de exemplu (comedie de Mel Brooks – n.r.). Ar trebui să ai mare curaj să faci așa ceva. Și, în vremurile pe care le trăim, e nevoie de astfel de filme mai mult ca niciodată. Dar asta ar însemna ca studiourile, realizatorii sau producătorii să se comporte ca niște adulți. Să fie conștienți de vremurile pe care le trăiesc, să se aștepte, dacă au curaj, să primească și cronici negative.“
Pentru că astăzi, într-o eră în care întreaga industrie americană a divertismentului a fost capturată de activiști, producțiile realizate nu se mai compară cu cele trecute. „Să compar?“, se întreabă Tarantino într-o discuție cu „Deadline“. „Nici nu vreau să înșir toate motivele pentru care filmele de pe timpul Taxi Driver sunt mai bune decât cele de azi! Azi filmele nici nu mai există! E ca și cum m-ai întreba despre era în care se desfășoară Mad Max. Acele filme datează de dinainte de apocalipsă.“
În alte podcasturi, Tarantino nu a ezitat să se alăture altor cineaști respectați, ca Martin Scorsese, în a critica actualul cinema dominat de supereroi. În opinia lui, regizorii, siliți să lucreze la astfel de producții, abia așteaptă ca această modă să treacă. Pe de altă parte, el afirmă că Marvel și supereroii au reușit performanța de a distruge vedeta de cinema. „Nu mai există staruri“, spunea Jennifer Anniston recent, iar Tarantino îi dă dreptate și dă vina pe „marvelizarea Hollywoodului“.
„O parte a acestei marvelizări are consecințe serioase“, spune cineastul. „Acești actori care au devenit celebri jucând astfel de personaje nu sunt, de fapt, staruri. Starul este Captain America. Sau Thor. Nu sunt singurul care o spune, azi se vede limpede că personajele unei francize sunt adevăratele staruri.“
Afirmația i-a deranjat imediat pe unii. Robert Liefeld, creatorul lui Deadpool, a comentat că Tarantino, de fapt, cerșește atenție, iar Simu Liu, interpretul principal în producția Marvel Shang-Chi (care n-a fost nici pe departe un succes), supărat, aproape că i-a acuzat de rasism pe Tarantino și pe Scorsese. Alt actor Marvel însă, Anthony Mackie, declarase încă din 2018 că și el vede că supereroii „au ucis“ vedeta de cinema. La vremea respectivă, diagnosticul lui Mackie era asemănător cu cel al lui Tarantino: „Holywoodul nu mai produce conținut decât pentru publicul de 16 ani și pentru China. Face numai filme pentru o categorie de public în loc să facă pur și simplu filme bune.“
Căci ceea ce-l deranjează pe Tarantino, cândva un consumator de benzi desenate, este că „astfel de producții par a fi singurele lucruri realizate la Hollywood. Și sunt și singurele lucruri care par a genera o formă de entuziasm din partea unei baze de fani pentru studioul care le fabrică. Numai asta îi mai entuziasmează. Filmele Marvel sunt simbolul a ceea ce se petrece astăzi în industria cinematografică. Nu mai este loc pentru altceva. Asta mă deranjează“.