Deschiderea Plan B Berlin a coincis cu redeschiderea a sute de galerii berlineze amortite pe perioada verii si cu tirgul de arta contemporana Berlin Art Show. Avind ca scop introducerea portofoliului Plan B in context berlinez, expozitia vernisata in deschidere – BERLIN Show # 1 – a fost curata de initiatorul Plan B, Mihai Pop, impreuna cu managerul galeriei din Berlin, Mihaela Lutea (un tinar manager cultural, format la Berlin, care a luat un prim contact cu Plan B la Bienala de la Venetia, unde proiectul fundatiei cu acelasi nume a reprezentat pavilionul Romaniei).
Astfel, au putut fi (re)vazute Communism never happened, video-ul Choose… , dar si desenele care au stat la baza scenariului pentru video-ul Un chien andalou, toate semnate de Ciprian Muresan. Instalatia de schite Un chien andalou are urmatoarea sintaxa: un ochi e sectionat in prim-plan si o substanta se scurge abundent prin taietura. Imaginea nr. doi: un norisor ca o liniuta traverseaza o luna plina. Imaginea nr. trei: Lama se apropie de ochi. Imaginea nr. patru: Shrek mingiie obrazul iubitei sale. Imaginea nr. cinci: Shrek se incrunta. Imaginea nr. sase: Norisorul se apropie amenintator de luna. Imaginea nr. sapte: Shrek zimbeste. Imaginea nr. opt: Shrek ascute briciul s.a. Celebra scena a sectionarii ochiului din filmul lui Bunuel, reluata de personaje de animatie tip Shrek, functioneaza simplu si eficient, iar efectul nelinistitor e dublat de statutul de schita al lucrarii.
In pregatire: o expozitie cu o noua generatie de pictori clujeni
Cristian Pogacean e prezent cu doua lucrari: sculpturile Modernist Birdhouse si teribila Lead. Aceasta din urma, din 2006, consta intr-un coif militar, din fier, postat pe un soclu. Coiful are exact greutatea necesara pentru ca, odata pus pe cap, sa rupa gitul indraznetului.
Mircea Cantor a scris Cer variabil cu fum de luminare pe tavanul galeriei, iar Victor Man a realizat, la rindul sau, o instalatie special pentru Berlin Show # 1. Instalatia, fara nume, alatura o incapere galbena de „we die,” – scris de mina cu litere de neon si o imagine indigo serigrafiata cu „everywoman” miss la mare, la soare, cuprinzind apusul in causul palmei. Ideea ar fi ca privitorul sa reziste cit mai mult in mijlocul instalatiei pina cind pixelii violeti, propria reflectare si fraza incandescenta sa conduca la o continuare a acesteia din urma intr-un sens, sau altul, sau altul.
Expozitia mai cuprinde trei picturi semnate de Serban Savu (Parking, Dystopian Landscape si Manastur Bridge 2, toate tratind via pictura figurativ-realista: realitati de tipul taranii dislocati la oras muncind totusi pe un cimp in apropierea unor combinate, pustii din spatele blocurilor, prostitutia s.a.); trei instalatii de Navid Nuur (printre care reblue si Broken concept), video-ul Calle della Morte de Cristi Rusu (camera insistind obsesiv pe un nume de strada, aparent din Venetia, pina cind mina care filmeaza incepe sa tremure de oboseala), Snowflake de Miklos Onucsan, doua lucrari ale Gabrielei Vanga, video-ul Trei culori de Istvan Laszlo si pictura Christmas Eve a lui Adi Ghenie.
Ghenie amesteca pictura renascentista nord-europeana cu referinte puternice, culturale sau istorice, din perioade traumatizante ale Europei, carora le suprapune propria istorie, nefiind clar, de cele mai multe ori, daca trecutul tulbura prezentul sau e deranjat de acesta.
In pictura expusa la Plan B Berlin, o silueta masculina se uita la televizor si alta isi spala parul intr-un lighean, ambele in coltul din dreapta (privitorului), iar in centru, se ghiceste scena nasterii pruncului Iisus, alcatuita din siluete blurate. Personajele lui Ghenie sint cel mai adesea fara trasaturi vizibile, suprasaturate de lumina, blurate sau reprezentate din spate.
Am avut odata un vis in care se facea ca, daca miscam capul prea brusc la dreapta sau la stinga, realitatea inconjuratoare disparea (se ardea, se facea roz sau verde fosforescent) ca o imagine pentru care nu aveam codecurile potrivite si stiam ca daca ma concentrez, atunci pot reveni la imaginea realitatii pe care o impartaseam cu ceilalti.
Cam asa se simte lucrarea lui Ghenie.
Dar dincolo de lucrarea expusa, lipit de galerie, se afla atelierul lui Ghenie. Si dincolo de atelierul si de arta tinarului pictor este Adrian Ghenie, un veritabil personaj, un „raconteur entertaining” pentru curatoarea britanica Jane Neal, desi el insista sa i se prezinte ca „specialist in cosmetica mortuara”. Pe scurt (si pentru cunoscatori), un CMI (Cornel Mihai Ionescu) contemporan, de 31 de ani, imbracat in piele si cu mustata.
Plan B s-a remarcat in 2006, la Zurich, cu expozitia Cluj Connection, curator Jane Neal. Tot ea pregateste pentru sfirsit de septembrie o expozitie cu o noua generatie de pictori clujeni, la Plan B, Cluj.