Așteptăm să dea ghiocelul și continuăm Jurnalul.
Marți, 14 februarie
Am dezvoltat o tradiție, nu neapărat frumoasă, poate și pe un fond alergic. În fiecare an de 14 februarie mă pricopsesc, iar și iar, cu pârdalnicul covid. Întrezăresc malul celălalt al Styxului și revin la viață cu o poftă nouă de a mă depărta de valahíe.
Un drăguț poem involuntar de acum trei ani:
Nu reprezentau
(de Irina Rimes, ambasadorul zilei Brâncuși)
Operele lui
m-au fascinat întotdeauna
că nu reprezentau
cum se numeau.
Și încă unul, la ceas festiv:
Și soțiilor
(de Mircea Geoană, soț și conducător al Alianței Nord-Atlantice)
La mulți ani și o zi
cât mai frumoasă
celor care ne fac
viața mai frumoasă
și soțiilor
prietenelor…
Luni, 13 februarie
O notă de acum patru ani: „Cea mai frumoasă știre a zilei ne vine, firește, de la Vaslui, unde o femeie a mers la spital pentru a naște, susținând că poartă un copil în pântece, dar a fost trimisă acasă de medici, care au constatat că e doar obeză, sănătate și Doamne ajută“.
Un superb poem involuntar de acum cinci ani: Nu pentru veșnicia întunericului
(de Petre Daea, iubitorul de oaie)
Nu știu dacă celebritatea
este aici sau în altă parte
nu pentru asta lucrez
nu pentru veșnicia întunericului
ci pentru consistența luminii
pentru ziua de astăzi
și pentru privirea în ochi
a oamenilor.
Duminică, 12 februarie
Cea mai bună carte pe care am citit-o recent rămâne Dostoievskiul lui Troyat. Pe lângă ea, restul sunt jucării.
Sâmbătă, 11 februarie
O notă de acum doi ani: „Cel mai frumos o să fie la Constanța de Sfântul Mache“.
Vineri, 10 februarie
Cea mai frumoasă descriere a Parisului îi aparține Străinului lui Camus. Domnul Meursault, care nu putea minți, povestind orașul, spunea: „E murdar. Sunt porumbei și curți întunecoase. Oamenii au pielea albă“.
O notă de acum doi ani: „Nu știu ce o fi cu mine, cred că sunt din mileniul al II-lea: nici nu-mi iau sfaturile medicale de la actori, nici de la medici nu mă aștept să joace teatru sau în filme“.
Încă o notă de acum doi ani: „Ușor-ușor, intră și copiii născuți la începutul secolul XXI în câmpul muncii. Am mari așteptări de la progres și de la milenialii bugetari speciali de mâine. Trag nădejde ca ei să se pensioneze la 25 de ani, nu ca strămoșii lor, la 40“.
Și încă una: „Idee de reformă fiscală: copiii bugetarilor speciali să fie încadrați direct ca pensionari speciali, să nu se mai nevoiască și-n câmpul muncii“.
Și: „Doamna Șoșoacă. Nu pot să înțeleg cum i-a scăpat lui Nenea numele ăsta. Greșeală impardonabilă, monșer. Doamna Șoșoacă, nene. Doamna Șoșoacă“.
O notă de acum un an: „Idee de basm românesc: nimeni nu trăiește fericit până la adânci bătrâneți, cu excepția lui Ion Iliescu“.
Plus: „Dacă exista la Jocurile Olimpice de iarnă proba de plăvanlavale, președintele venea acasă plin de aur, eroul țării românești“.
Joi, 9 februarie
Rezumat despre cum se fac „politicile publice“ la vlahi.
Ciucă: Ă.
Bodă: Ăă.
Ciucă: Ăăă.
Bode: Ăă.
Ciucă: Ă-ă-ă-ă.
Bode: Ăăăăă.
Ciucă: Ă-ăăăă.
Poporul: Ă?
Ciucă & Bode: Ă-ă.
O notă de acum un an: „Nu înțeleg cum de nu a apărut deja emisiunea televizată «Nășica». A fost «Nașul», dar n-are puterea pe care ar putea să o genereze în lumea vlahă «Nășica»“.