PNL-ul insa, dupa ce si-a dezamagit masa de electorat clasic, fidel, prin unele masuri populiste luate la guvernare, vine acum cu o alta batjocura tot la adresa acelui electorat. In felul acesta, nu prea ramin multe moduri de a combate afirmatia ca liberalii au sacrificat, in ultimii ani, tot ceea ce tinea de principii, indreptindu-se catre un public votant care apartine, in mod traditional, mai degraba PSD-ului.
Ce s-a batut in cuie, ce se discuta acum in sedintele la virf liberale? Apare ca batuta in cuie candidatura actorului Florin Calinescu, pentru un post de senator in Arges, a cintaretei Dida Dragan, care a ales sa combata in sectorul 2 bucurestean, a compozitorului Mihai Pocorschi, care se va prezenta in fata electoratului din Tulcea. Nu trebuie sa-l uitam, fireste, pe Petre Roman, candidat intr-un colegiu din afara Romaniei, care, desi are un trecut remarcabil de politician, in ultima vreme a ocupat spatii tipografice mai degraba in revistele lucioase. Sint luate de asemenea in calcul, spre a reprezenta liberalismul romanesc in Parlament, nume precum cel al fostului campion olimpic la sabie Mihai Covaliu, in Brasov, sau al mediocrei cintarete Ramona Badescu, al carei CV prezinta mai degraba aparitii meteorice in postura de prezentatoare a unor festivaluri decit hituri lansate. Si nu spun asta in sensul ca vreun hit ar fi facut-o mai potrivita pentru intrarea pe scena politica, ci pentru ca lipsa de performanta in chiar domeniul ei de activitate pune la indoiala capacitatea liberalilor de a-si urmari pina si propria idee de a atrage vedete veritabile in partid.
PNL mizeaza deci pe transformarea unei anume notorietati in voturi. Ceea ce poate fi o dovada a faptului ca liberalii sint tot mai nesiguri de principii, de valori, de platforme-program. Altfel spus, prin cocotarea unor vedete in postura de candidati, liberalii arata ca nu mai cred in propria politica liberala. Pentru ca in nici un fel nu poate fi interpretat un asemenea gest in afara intentiei evidente de a pacali electoratul needucat. De a-l atrage nu spre programe, ci spre chipuri cunoscute, care n-au nici un fel de legatura, in fapt, cu ceea ce inseamna politica liberala. Or, asta e un esec major pentru Romania, nu doar pentru partidul condus de Calin Popescu Tariceanu. Si asta intrucit, poate pentru prima data in istoria sa democratica intr-un mod atit de concludent, Romania nu mai beneficiaza, pe scena politica, de un curent liberal autentic. Toate partidele s-au inghesuit nu la stinga, ci intr-un populism ieftin, penibil de cele mai multe ori. Dar si mai grav e ca acest lucru se intimpla din pricina faptului ca strategii acestor partide au observat o masa mare, imensa, de electorat gata sa inghita populismul ieftin, penibil.
N-are importanta aici faptul, pe care mi l-ar servi drept contraargument unii, ca liberalii isi pun in frunte vedete-locomotiva intrucit ei au inteles cel mai bine valoarea redistribuirii dupa votul din 30 noiembrie. Cu alte cuvinte, ca vor profita de pe urma votului adus de personaje notorii, iar redistribuirea va aduce cu sine si o seama de liberali autentici in Parlament. Problema care se pune aici e tot de principiu: oare le sade bine liberalilor autentici (presupunind ca mai exista) sa se ascunda dupa fustele unor cintarete pentru a-si face loc printre parlamentari?
O concluzie nu e necesara aici, acum. Concluzia cea mai buna o va aduce votul. Un vot care, daca se dovedeste corecta presupunerea strategilor cu privire la electoratul romanesc, ne va aduce in Parlament un grup liberal cu multiple talente muzicale, sportive si actoricesti. Iar Traian Basescu, mare sustinator al uninominalului, va trebui sa se declare multumit: in sfirsit, clasa politica romaneasca se schimba. Cu o clasa de vedete care ne vor face legi.