Autorul semnează cu pseudonimul Rootport, iar în interviurile video folosește un avatar al unei pisici animate, ascunzându-și identitatea. Descriindu-se drept având „zero talent“ la desen, Rootport a realizat o manga numită Cyberpunk: Peach John de aproape o sută de pagini din imagini generate cu programul Midjourney, unul dintre IA-urile creative care au uluit planeta începând de anul trecut, alături de programe similare precum Stable Diffusion sau DALL-E 2.
„A fost amuzant, ca și cum aș juca la loto“, spune Rootport, care a realizat banda desenată în numai șase săptămâni, mult mai puțin decât un artist real, care ar fi avut nevoie de un an pentru a desena așa ceva.
Rootport spune că aceste generatoare de imagini care folosesc IA-uri deschid „calea pentru oameni care nu au talent artistic, cu condiția să aibă povești bune de spus“. Pentru a folosi un IA creativ nu trebuie să știi să desenezi. Trebuie să știi însă să scrii bine un set de instrucțiuni/ descrieri a ceea ce vrei să obții, un „prompt“ (ca o „incantație magică“, spune Rootport) pe baza căruia vor fi generate imaginile.
Dar publicarea acestei manga, la fel ca imaginile pe care publicul planetar le generează de mai bine de un an folosindu-se de IA-uri, creează controverse. Și, nu numai în Japonia, ridică mari semne de întrebare legate de viitorul artiștilor tradiționali, de slujbele lor, dar și de statutul drepturilor de autor, mai ales într-o industrie atât de lucrativă ca cea a manga. Chiar Eiichiro Oda, autorul seriei One Piece (al cărui succes a făcut să fie declarată „fenomen“), a recunoscut recent că s-a folosit de celebrul ChatGPT pentru a-și imagina intriga viitorului album din serie.
„Sunt convinsă că oamenii vor fi totdeauna mai buni la imaginarea scenariilor“, spune Madoka Kobayashi, artist manga cu peste 30 de ani experiență. „IA-ul nu este chiar o amenințare, mai degrabă cred că poate fi un excelent tovarăș de lucru. Mă poate ajuta să vizualizez ce am în cap, să îmi sugereze idei pe care apoi să le ameliorez.“
Alții văd multe motive de îngrijorare în apariția și utilizarea Midjourney sau DALL-E și a altor astfel de unelte. IA-urile provocă controverse juridice, spune „France Culture“ care încearcă să sintetizeze problemele ridicate, deocamdată, de utilizarea acestora. Este o situație încă destul de neclară, mai ales juridic, dar autorii sunt cei care au făcut primele plângeri. În ianuarie, în SUA, trei artiști i-au reclamat pe cei din spatele Stable Diffusion, Midjourney și Deviant Art, iar agenția foto Getty s-a plâns de Stable Diffusion. În Europa, spune „France Culture“, există o directivă din 2019 care autorizează acest „data mining“ (în cazul de față antrenarea unei IA prin analizarea altor imagini) cu condiția ca miliardele de texte și imagini consultate de inteligențele artificiale să fie accesibile public și numai dacă titularul drepturilor de autor nu se opune explicit. „Este o excepție de la dreptul de autor care a trecut relativ neobservată“, spune avocatul Charles Bouffier de la cabinetul parizian Racine. „În scopul cercetării, excepția este absolută, fără drept de apel. Dar, dacă această consultare are un scop comercial, titularii pot refuza.“ „Singura problemă este cum se determină dacă o operă a fost utilizată în faza de antrenare a unui IA“, subliniază avocatul Pierre Pérot.
De aici rezultă una dintre marile probleme juridice pe care le ridică folosirea IA-urilor: este conținutul generat de acestea o contrafacere, mai ales dacă utilizatorul a cerut o imagine „în maniera unui anume autor“ sau imitând o marcă înregistrată?
Există și problema utilizării comerciale ale acestor opere. Cui aparțin ele? Pot fi ele vândute, iar creatorii lor pot beneficia de drepturi de autor? Juriștii, spune „France Culture“ sunt de părere că o IA nu este nici proprietar, nici autor, nici responsabil. „În condițiile de utilizare ale unui IA se precizează că doar utilizatorul este responsabil de felul în care va utiliza conținutul generat, deci nimic nu interzice comercializarea lui“, spune avocatul Pérot. Dar s-ar putea ca, foarte curând, legea europeană să oblige la precizarea faptului că opera a fost realizată cu un IA.
În ce privește dreptul de autor, dreptul francez și european precizează că o operă poate beneficia de el cu condiția să fie originală și să exprime personalitatea autorului, ceea ce implică „faptul că autorul este o persoană fizică“, subliniază Bouffier. „Deci ar fi cam complicat pentru un utilizator de IA să se prezinte ca atare.“ Nici un tribunal din Europa nu a studiat un asemenea caz, dar în SUA, arată „France Culture“, deja biroul de drepturi de autor a refuzat acest statut pentru o bandă desenată generată cu un IA.
Avocatul Pérot pomenește de cazul lucrării intitulate Théâtre D’opéra Spatial, realizată de Jason M. Allen folosind IA-ul Midjourney, imagine care a provocat controverse atunci când a câștigat un concurs de artă în toamna anului trecut. Pérot, amintind că autorul a petrecut peste 80 de ore rafinând instrucțiunile de generare date IA-ului și retușând imaginea inițială, afirmă că „poate fi considerat ca având un rol major în realizarea ei, îndeplinind o muncă de supervizare, de îndreptări, de analiză și selecție și calificându-se pentru un drept de autor“.
Alții, spune „France Culture“, se tem că această tehnologie va aduce prejudicii artiștilor în general, mai ales celor tineri. Netflix a fost criticat în ianuarie pentru difuzarea unui anime (scurtmetrajul The Dog & The Boy) ale cărui decoruri au fost generate cu un IA. „Posibilitatea ca asistenții autorilor de manga să fie cândva înlocuiți de mașini nu este nulă“, arată Satoshi Kurihara, profesor de la universitatea Keio din Tokio care, în 2020, a publicat împreună cu echipa lui un manga asistat de IA. Trei dintre cei mai mari editori japonezi de manga s-au ferit, deocamdată, să răspundă la această problemă.
Rootport, care stă la origina actualei controverse, nu crede nici el că manga realizată de IA vor deveni dominante fiindcă „artiștii umani realizează imagini mai bune“, dar este sigur că inteligența artificială va fi adăugată pe lista de unelte folosite de artiști.