M-am dus la intilnirea cu directorul teatrului sibian, Constantin Chiriac (foto stinga), stiind ca vara fusese darnica peste hotare. Mi-era insa dor de spectacole, de premiere, iar dinsul stia asta prea bine, caci m-a primit rizind, cu asul in mineca; timp de doua ore, a dezvaluit surpriza dupa surpriza.
„Am avut o strategie bine gindita si intotdeauna o gindesc cu multi ani inainte, nu de azi pe miine. Evident ca 2005 si 2006 i-am gindit ca ani pregatitori. Sa ne amintim ca in 2006 am fost structura care a ras cele mai multe finantari de la Ministerul Culturii, 25 de milioane de lei. Pentru Andrei Serban, pentru Andryi Zholdak, pentru Trilogia evreiasca, pentru Faust, au fost sapte-opt proiecte, era normal sa pregatim 2007. E firesc acum, in conditiile in care am 38 de spectacole in repertoriu, sa le arat, pentru ca ele nu sint vazute. Lulu sau Astazi nu se fumeaza s-au jucat numai in festival. Sint si alte spectacole pe care le-am jucat foarte rar. E nedrept ca publicul sibian sa nu se bucure de toate aceste creatii”, spune Constantin Chiriac.
Trecut: exportul si recunoasterea
Succesul pe care Faust l-a avut la Festivalul Goethe de la Frankfurt este vazut de directorul teatrului sibian ca o recunoastere care demonstreaza si erorile de jurizare de la Bucuresti: „A fost o mare nedreptate si o mare inabilitate la nivel national, sa nu dai marele premiu la Faust. Pentru ca acum toate lucrurile astea se intorc impotriva lor: Faust a putut sa plece la Frankfurt si sa aiba un impact incredibil”. Spectatorii germani, retinuti de felul lor, s-au manifestat zgomotos: „A fost un moment de magie, spectatorii au tropait si au ovationat, si au fluierat, si au strigat bravo. A fost naucitor… „, spune Constantin Chiriac. „Au fost nenumarati oameni care au spus ca este cel mai frumos spectacol pe care l-au vazut vreodata”, afirma directorul teatrului, marturisind si ca s-a temut de prezenta numeroasa a romanilor. „Ma temeam pentru ca, asa cum ni s-a intimplat de exemplu in Israel, perceptia este putin deformata. Pentru ca ei vin cu o nostalgie si o nevoie de comunicare, cu o reactie, da, emotionala, curg lacrimi… Deformeaza perceptia, nu mai e bucuria estetica, nu te bucuri numai la marea dimensiune a spectacolului, ci te-apuca si sentimentul acela national… In acelasi timp, au fost oameni din domeniu, m-am trezit cu Dinu Ianculescu, cu tot felul de oameni importanti… . A fost public german, care a apreciat enorm. Ce a fost extraordinar, si abia acolo s-a inteles, a fost si faptul ca Ilie Gheorghe face una dintre cele mai mari creatii pe care le-a facut vreodata, ca face un Faust absolut exceptional. Nouazeci la suta din cronicile din Romania bat moneda numai pe Ofelia, pe cind toti acolo au spus ce fabuloasa este relatia Faust-Mefisto.”
Faust se va juca in 2009 la Festivalul International de Teatru de la Edinburgh. Jonathan Mills, directorul acestui festival, l-a insotit pe Constantin Chiriac la Frankfurt si a propus 12 reprezentatii la Edinburgh. „E un lucru incredibil pentru teatrul romanesc. E cel mai mare festival al lumii. Probabil ca e cel mai important premiu si probabil un fel de «razbunare» pe inabilitatea celor care n-au inteles ca o astfel de creatie nu se face decit o data la 20 de ani… „, spune Chiriac.
Tot in vara aceasta, la Merida, in Spania, din cinci premii trei au fost primite de teatrul din Sibiu. „Urmare a acestui turneu, anul viitor vom face acolo o coproductie, in care va fi prezent teatrul sibian si teatrul din Esch, din Luxemburg. Va veni Charles Muller (directorul teatrului din Esch – n.r.) in octombrie aici, va prelua decorul de la Metamorfozele, iar anul viitor vom face aceasta coproductie aici, in cadrul festivalului, si apoi intr-un cadru cu 15.000 de locuri, intr-un amfiteatru roman, la Merida”, anunta Chiriac. De asemenea, Faust e invitat la Berlin, si Moscova doreste sa invite Faust, Lulu se va juca la Luxemburg anul viitor, iar Asteptindu-l pe Godot in Japonia.
Fonduri injumatatite
In fata succeselor internationale, pare fireasca intrebarea daca nu exista si un revers al medaliei: se pleaca mult in turnee, se cistiga premii internationale, dar nu se va simti acasa un gol? Constantin Chiriac explica – plecarile au loc mai ales in perioada vacantelor: „E optiunea actorilor sa joace si in acelasi timp sa vada lumea, intrind pe poarta din fata. Sint ovationati peste tot. Dincolo de asta, eu stiu sa negociez, toti actorii mei cistiga. E o sursa de cistig. In acelasi timp, stiu sa negociez in asa fel incit sa nu afectez bugetul teatrului. Niciodata nu am luat un leu din bugetul teatrului ca sa plec in turnee”.
In tot acest timp, la Sibiu s-a pregatit noua stagiune: in fiecare saptamina patru-cinci spectacole. Din pacate, Festivalul Teatrelor Europene, care a adus elite in 2007 – Lev Dodin, Henrietta Yanovskaya –, nu se mai tine anul acesta. „E o perioada foarte incarcata. A trebuit sa dramuiesc fiecare invitatie. De asemenea, avem foarte multe spectacole, trebuie sa le aduc la viata. In acelasi timp, nu am destule resurse financiare”, marturiseste Chiriac.
In 2007, teatrul sibian a fost sustinut de Ministerul Culturii si de Consiliul Local: „Anul trecut am avut 15 milioane de lei alocati, anul asta am 8, e o diferenta mare. Avem suficiente spectacole ca sa sustinem aceasta stagiune de toamna, ca sa le prezentam sibienilor. Sincer sa fiu, mi-e greu, as fi vrut sa am macar inca doua trei spectacole… „
Viitor: Purcarete si Visul fetelor
Proiecte noi sint insa numeroase: „La final de octombrie vine Claire Dancoise, una dintre marile regizoare ale Frantei, impreuna cu Matei Visniec, care scrie un text special pentru Sibiu. Va fi un spectacol care se va duce mult in zona mastii, a mobilitatii corporale, se va juca atit in romana, cit si in franceza, cu o posibila participare la Festivalul de la Avignon. Tot in octombrie vine Charles Muller de la Luxemburg, pentru o colaborare de cel putin zece ani. Un prim pas este montarea piesei Sfirsit de partida, aici. Tot in octombrie, vine Andryi Zholdak impreuna cu Dragos Buhagiar – vor face un proiect dupa Printesa Turandot”, anunta Chiriac.
Un alt proiect mult asteptat este al regizorului Gavriil Pinte, din seria inceputa cu Un tramvai numit Popescu. Un spectacol bazat de aceasta data pe scrierile lui Andrei Codrescu. Iar Silviu Purcarete pregateste Visul fetelor: „Le-a cerut tuturor actritelor si studentelor sa ii trimita o povestire, cu un eveniment care a insemnat ceva in viata lor: o intilnire cu o buburuza, sau cu un baiat, sau cu o carte… „.
Sirul noutatilor sibiene nu se opreste aici: din 2009 se va deschide un master european de regie. Printre cei care ar urma sa sustina cursuri la Sibiu se numara Jonathan Mills, George Banu, Noel Witts si Silviu Purcarete, dupa cum a declarat Constantin Chiriac, in exclusivitate pentru „Suplimentul de cultura”.
Ramine o problema: cea a cladirii teatrului – activitatea a crescut enorm, spatiul a ramas acelasi. Constantin Chiriac are promisiuni si de la primarie, si de la Ministerul Culturii – constructia ar putea incepe in 2010, insa se tinteste mai sus decit spre o simpla cladire; se doreste un complex cu sali de spectacole, de conferinte, de expozitie, restaurant.
Silviu Purcarete, Andryi Zholdak, Gavriil Pinte, George Banu si Jonathan Mills isi leaga numele in continuare de Sibiul cultural
Astra Film Fest in Siberia: „Filmele despre era comunista, facute pentru gustul occidental, au fost refuzate”
Si Astra Film Fest (AFF) pare sa urmeze un traseu asemanator cu al teatrului: turnee internationale, insa fara festival in aceasta toamna la Sibiu. Desfasurat in mod obisnuit o data la doi ani, festivalul a avut in 2007 o editie speciala. Peste 2008 se va sari insa, astfel ca intilnirea cu filmul documentar va avea loc abia in 2009.
AFF a mers la Festivalul „Meetings in Siberia”, de la Novosibirsk (4-8 septembrie), cu documentare despre Romania. Evenimentul a facut parte din proiectul „Astra Film descopera Romania!”, care a mai cuprins deplasari la Cracovia, Paris si Torino.
„Selectia de filme de la Novosibirsk a fost facuta de partenerii nostri din Rusia. In primul rind, ei puteau sa aleaga din relativ putinele filme documentare romanesti care s-au facut despre Romania in ultimii 15 ani. Este interesant de remarcat ca filmele despre era comunista romaneasca, facute pentru gustul occidental, au fost refuzate, nu au fost selectionate. In primul rind fiindca blamarea comunismului in Rusia are alta conotatie”, explica Dumitru Budrala, directorul AFF.
Selectia de filme a cuprins titluri precum Marele jaf comunist al lui Alexandru Solomon, La drum si Blestemul ariciului, de Dumitru Brudala, Gratian al lui Thomas Ciulei, Azi am fost frumoasa juna, de Alexandra Gulea.
Prezenta sibiana a fost perceputa in Siberia, spune Dumitru Budrala, „ca un program venit din Europa. Am avut un program bine organizat, impachetat in brosuri cu anunturi, cu filmul despre Sibiu, Capitala Culturala Europeana, si cel al Astra Film Festival, cu documentarele romanesti, Fanfara 10 Prajini, si Minisatul Sf Andrei, care au electrizat publicul rusesc.”