Pentru că săptămâna trecută s-a lansat noua versiune, 4.0, a modelului lingvistic de inteligență artificială ChatGPT, Google a anunțat integrarea instrumentelor AI (Artificial Intelligence) în toată suita sa de business (Google Workspace), iar Microsoft deja a început să integreze direct în search-ul Windows ChatBing (bazat tot pe tehnologia dezvoltată de OpenAI, „părintele“ ChatGPT), mă simt cumva nevoit să revin asupra efectelor pe care le va avea asupra pieței muncii și a vieții noastre de zi cu zi folosirea „roboților“ pe scară largă. A „roboților“ adevărați, nu a lui „ION“, inteligența superficială prezentată drept ceva ce nu este de către Întâiul Plagiator al Țării, demn urmaș al lui dottore Ponta, premierul Ciucă de la Armată. Dar să nu divagăm!
Cred în continuare că asistăm la o revoluție uluitoare și că tehnologia va acapara fiecare colțișor al vieților noastre profesionale și chiar personale. Mai cred că suntem încă departe de momentul în care ar trebui să ne-o ia inima razna în piept că „roboții“ se vor răscula și că ne vor extermina ca specie sau că ne vor transforma în sclavii lor. La ce să le fim de folos, atâta vreme cât deja par să fie mai bine educați și mai smart decât noi? Sau nu sunt?
În primul rând, atât computerele, cât și ChatGPT au apărut datorită nouă, acestor până de curând bieți locuitori ai peșterilor, și nu ne-au colonizat de undeva din spațiu. Sunt rodul priceperii noastre, al cunoștințelor acumulate și inteligenței profund umane. Așa cum o metaforă celebră spune că noi suntem „praf de stele“, la fel și AI-ul este bucățică din omenire. Nu sunt însă nimic mai mult decât ceea ce am instruit-o noi să fie. Între altele, în cazul AI, i-am dat toate instrumentele necesare ca să învețe mai repede și mai bine decât o putem face noi, destul de limitați din punct de vedere fiziologic.
Într-un fel, creatorii români ai lui ION de la guvern au folosit cu dibăcie metafora oglinzii, uitând însă să spună oamenilor că încă nu avem un Chat GPT românesc, ci o… „promisiune de vânzare“.
Iar divaghez. Aceste instrumente lingvistice de inteligență artificială sunt suma cunoștințelor noastre și, mai important, sunt suma textelor pe care noi le-am produs ca umanitate și cu care „robotul“ a fost hrănit de către creatorii săi. Momentan, cunoștințele acestuia se opresc la anul 2021, dar cu siguranță va avea acces în curând și la informații în timp real.
Cel mai dificil însă va fi pentru Chat GPT să își antreneze gândirea critică împotriva erorilor de judecată și de caracter a umanității însăși. Iar aici depinde, din nou, de antrenori, ființe umane, cu idiosincraziile și judecățile lor de valoare. Azi vrem de la AI să ne ofere fapte și obiectivitate, uitând că noi, oamenii, nu prea suntem capabili de așa ceva și că ne ghidăm în viață după propriile prejudecăți adânc înțelenițe în noi.
Experiența mea cu diverse forme de AI
După niște luni în care am folosit diverse funcționalități ale tehnologiei AI, pot spune cu mai multă convingere decât în decembrie că beneficiile instrumentelor (de la realizare de rezumate sau scriere de texte și până la cele utilizate în editarea audio sau video) sunt uluitoare și că nu vor înlocui decât munci repetitive și plictisitoare. Da, vor dispărea joburi, dar numai pentru a fi create altele.
AI-ul nu va produce rezultate decât în strictă legătură cu nivelul de pregătire, de gândire critică și de inteligență ale celui care interoghează. Și vorbim aici, pentru început, de activități hiperspecializate din domenii precum marketingul sau producția de content. În curând, un editor video va putea produce de zece ori mai multe montaje cu ajutorul AI decât în prezent, când este constrâns fizic de durata aplicării a mii de clicuri în softul de editare. Poate că va dispărea chiar jobul de editor video cu totul, dar persoana care va solicita inteligenței artificiale un produs video finit va trebui să aibă vaste cunoștințe despre tehnicile video de filmare sau de editare. Legile naturii vor continua să funcționeze. Nu poți băga nimic pe o parte și să scoți aur pe cealaltă.
Tehnologia a transformat deja radical piața muncii în câteva rânduri în ultimele două sute și ceva de ani și va continua să o facă, urmând cicluri tot mai scurte. De la invenția Internetului și până la celebra bulă „dotcom“ (sau Web 1.0) au trecut niște zeci bune de ani. De la web 1.0 la web 2.0 (Internetul transformat de social-media) au trecut doar vreo două decenii. AI-ul va acapara totul la o distanță asemănătoare. Deja puterea de adaptare a pieței muncii a fost testată cu succes în multe rânduri. Noi joburi sunt create, în vreme ce altele dispar în neant, precum aceea de telegrafist. Cumva, umanitatea a mers mai departe întotdeauna, plângându-și nostalgic pe termen foarte scurt vechile ocupații. Dar dacă de meșteșugari avem nevoie în continuare din rațiuni culturale, de telegrafiști mai puțin, pentru că, deși teoretic am mai putea întinde fire și transmite mesaje în codul Morse, Whatsappul se dovedește ceva mai rapid și mai ieftin.
Se vor căuta, prin urmare, în curând, specialiști în stat de vorbă cu ChatGPT, angajați capabili să stoarcă de la AI rezultate bune și, mai important, relevante. În domeniul proprietății intelectuale se vorbește deja despre protejarea ca opere/ creații anumite fraze/instrucțiuni introduse într-un model lingvistic sau într-un AI capabil să genereze imagini, muzică sau fișiere video. Cerința ta detaliată către AI va deveni proprietatea ta intelectuală și rodul pregătirii tale anterioare, al culturii tale generale, al gusturilor tale muzicale sau vizuale. Căci nu se poate duce AI-ul în locul tău la școală. Sau da?
Astăzi înțeleg cu atât mai bine că teama universităților și a școlii în general de modelele lingvistice de inteligență artificială este justificată doar de imobilitate, de refuzul inițial de a lua parte la schimbare. Din anumite puncte de vedere, școala în general (cu atât mai mult cea din România) a ratat digitalizarea, intrarea într-o nouă paradigmă. A mai solicita conspecte sau compuneri în vremurile noastre este o tâmpenie la fel de mare cum era și înainte ca un AI precum ChatGPT să le poată face în locul tău. Școala va avea de acum și menirea de a pregăti tinerii să interacționeze eficient cu AI-ul, iar pentru asta să le dezvolte tinerilor în primul rând capacitatea de gândire critică, nu memorarea/ reproducerea comentariilor pentru Bac.
P.S.: Experimentul Chat GPT, adresat lumii întregi în mod gratuit, cu scopul de a-l antrena mai bine, este la final. Intrăm deja în etapa de monetizare și este cât se poate de firesc să se întâmple astfel. Vrei AI, banul jos! Deja pe TikTok au început cei mai juni să se plângă de asta, de teamă că nu își vor mai putea face temele gratis cu el. Un pic de efort, totuși, la teme! „Mami, îmi dai bani de-suc în oraș și de-un ChatGPT“?
P.P.S.: Dragoș Stanca, fost jurnalist, astăzi antreprenor și producător de content, compară perioada aceasta, în care sunt lansate către marele public primele modele de AI, cu cea a apariției mașinilor cu aburi. Sigur că se poate mai mult și mai bine, dar și începutul e tare spectaculos. Mai adaug eu că sigur și odată cu această nouă revoluție industrială oamenii își vor găsi locul și rolul. Și că sunt departe încă vremurile în care o să ne uităm la „roboți“ cum muncesc numai ei, în vreme ce noi ne bem cocktailurile pe plaje însorite. Nu de alta, dar nu avem suficienți metri pătrați de plajă la câți oameni ar trebui să stea degeaba pe ea!