Apărută pe 2 martie la casa de discuri Berlin Classics, My Rachmaninoff, cea mai recentă înregistrare a pianistului Alexander Krichel, este un omagiu foarte personal adus compozitorului și pianistului de la a cărui naștere s-au împlinit pe 1 aprilie 150 de ani. Pentru al optulea său album, Alexander Krichel a ales lucrări care i-au modelat legătura puternică cu Rahmaninov, un compozitor care i-a fost mereu alături, din anii adolescenței până în anii recentei pandemii, pe care îi numește „întunecați“.
De la celebrul Preludiu op. 3 nr. 2 în do diez minor, trecând prin virtuozele variațiuni Corelli și până la Études-Tableaux op. 39, unele dintre cele mai dificile lucrări scrise vreodată pentru repertoriul de pian, și cu superba Vocaliză pe post de bis, Alexander Krichel ne invită să descoperim atât un jurnal biografic al marelui compozitor rus, cât și relația personală pe care o are cu Rahmaninov.
Un interpret deja celebru la vârsta lui, cu concerte în Europa, Asia, America de Nord și Africa, Alexander este câștigător al prestigiosului premiu ECHO Classics și unul dintre cei mai bine cotați tineri pianiști ai momentului. Născut la Hamburg în 1989, pianistul și compozitorul Alexander Krichel, un muzician cu o carieră fulminantă, are origini românești. A fost foarte atașat de bunica sa, cu care a vorbit doar în limba română, fapt pentru care astăzi stăpânește impecabil limba familiei pe linie maternă. După ce l-au aplaudat în ediția 2021 a Festivalului Classix de la Iași, melomanii români îl vor putea revedea la Ateneul Român, pe 16 septembrie 2023, atunci când va susține în cadrul Festivalului Internațional „George Enescu“ un recital Ravel – Enescu – Rahmaninov, cu chiar dificilul opus 39 Études-Tableaux înregistrat pe acest album. La doar o săptămână de la lansarea discului, în ciuda unei perioade aglomerate cu recitaluri și concerte aproape în fiecare zi, am reușit să stau de vorbă cu pianistul Alexander Krichel despre My Rahmaninov, în exclusivitate pentru „Suplimentul de cultură“.
Bun găsit, Alexander! Și felicitări pentru acest nou album al tău intitulat My Rachmaninoff, apărut la Berlin Classics pe 24 martie. E minunat! Hai să începem cu titlul, de ce această afirmație atât de personală chiar pe coperta discului? My Rachmaninoff? Nu e puțin riscant?
Desigur, este un titlu riscant! Și nici nu mi-a fost deloc ușor să iau această decizie. Dar a fost primul meu impuls să numesc CD-ul My Rachmaninoff, pentru că am o relație foarte strânsă cu Serghei Rahmaninov și muzica lui. M-a însoțit de-a lungul vieții și a fost mereu alături de mine, în multe situații importante. Așa că, după o lungă perioadă de reflecție, chiar dacă sunt conștient că titlul ar putea fi înțeles greșit, am rămas cu el. Cred că, în ciuda tuturor riscurilor, este foarte important să fii autentic.
De ce Rahmaninov, un compozitor care, așa cum spui, te-a însoțit pe parcursul întregii tale vieți? De ce acest disc, acum în 2023, când ai puțin peste 30 de ani și opt discuri de succes înregistrate?
Nu este primul meu album exclusiv Rahmaninov. După cum spuneam, muzica lui a fost alături de mine toată viața. În 2015 lansam deja un disc cu al doilea concert pentru pian și cu Moments Musicaux. Tot pe albumul meu An die ferne Geliebte, pe care l-am dedicat bunicii mele din România, sunt două compoziții de Rahmaninov. De ce acum? Pentru că am simțit că e momentul să eliberez toate emoțiile după acea perioadă îngrozitoare a pandemiei. Aveam atât de multe acumulate în mine, încât voiam să spun, să împărtășesc, să comunic cu publicul meu. Și pot face asta, incredibil de bine, cu această muzică.
Discul despre care spui a fost un succes absolut, în 2015, cu Concertul nr. 2 pentru pian și orchestră în do minor op. 18, cu Michael Sanderling și Dresdner Philharmonie, apărut la Sony, completat de Moments Musicaux op. 16. On revient toujours se spune în franceză!
Exact! Uneori, lucrările muzicale sau compozitorii lasă în sufletul unui interpret o amprentă atât de importantă, încât îl marchează pentru totdeauna!
Alexander Krichel © Jan Prengel
Chiar pe 1 aprilie s-au împlinit 150 de ani de la nașterea marelui Serghei. E și un fel de dar pe care i-l faci lui Rahmaninov. Greșesc?
Cel mai frumos la acest proiect a fost faptul că foarte multe lucruri au apărut în mod natural și de la sine. A fost o nevoie irezistibilă, să cânt din nou mai mult Rahmaninov, să găsesc o cale de ieșire pentru toate acele emoții care se acumulaseră. Iar faptul că am putut să lansez acest album de ziua lui, ca să spun așa, este și un cadou pentru mine.
Știu că una dintre primele lucrări pe care le-ai ascultat din muzica lui a fost Preludiul în do# minor la o vârstă foarte fragedă, la doar 9 ani. În anii formării tale cu marii pianiști Vladimir Krainev și Dmitri Alexeev ai studiat în mod special creația lui Rahmaninov pentru pian?
Nu voi uita niciodată prima întâlnire cu Rahmaninov. De aceea, Preludiul în do# minor este chiar lucrarea cu care deschid albumul. Am fost complet răscolit de puterea pe care o are această muzică. Bineînțeles, nu puteam înțelege profunzimea lui pe deplin, a fost înainte de pubertate, înainte de a afla ce sunt sentimente precum tristețea sau amărăciunea. Pentru mine a fost un mare privilegiu să studiez cu cei doi mari pianiști pe care i-ai menționat. Am lucrat mult la Rahmaninov, desigur, dar această școală nu se limitează deloc la asta. Vladimir Krainev a studiat cu celebrul Heinrich Neuhaus, împreună cu pianiștii Radu Lupu, Sviatoslav Richter și Emil Gilels. Aceasta este una dintre marile tradiții ale școlii interpretative pianistice, dar nu doar în ceea ce îl privește pe Rahmaninov.
Pentru mine, albumul tău, care m-a bucurat foarte mult, e un fel de jurnal de călătorie prin biografia marelui compozitor rus. Ce înseamnă pentru tine muzica lui Serghei Rahmaninov, de la acel emoționant preludiu pe care l-ai cântat în copilărie, până la virtuozitatea Variațiunilor op. 42 pe o temă de Corelli și terminând cu Études-Tableaux op. 39?
Într-o anumită măsură, este o relatare biografică a vieții lui Rahmaninov, dar și o relatare a relației mele biografice anterioare cu el. Lucrul cel mai important de observat este cum s-a descurcat Rahmaninov cu natura sa sanguină, în diferite etape ale vieții. Études-Tableaux a fost ultima lucrare înainte de o îndelungă pauză creativă, Variațiunile pe o temă de Corelli sunt ultima sa compoziție pentru pian solo.
Care e lucrarea ta preferată din creația simfonică a lui Rahmaninov? Te-ai gândit la o integrală a concertelor sale pentru pian?
Îmi plac toate concertele pentru pian ale lui Rahmaninov. Îmi este greu să spun care lucrare îmi place cel mai mult, tocmai pentru că asociez foarte multe emoții cu Concertele pentru pian 2 și 3, în special. Dar, poate, preferata mea din acest repertoriu pentru pian și orchestră este chiar Rapsodia pe o temă de Paganini. Ea reprezintă incredibil de bine dualitatea lui Rahmaninov, prin tema Paganini pe de o parte, și tema Dies irae, pe de altă parte. Bineînțeles că am asta în plan, să cânt toate concertele pentru pian ale lui, cu diferite orchestre. Și pot să spun că aștept cu nerăbdare să se întâmple!
Din Préludes op. 23 ai ales Nr. 5, Alla marcia, alături de Nr. 12 în sol # minor. De ce?
A fost al doilea preludiu pe care l-am învățat din muzica Rahmaninov. Este o piesă foarte energică și pe deplin orchestrală, care nu putea lipsi din acest album!
Variațiunile op. 42 pe o temă de Corelli. Ce frumusețe în interpretarea ta! Care e elementul biografic care te-a făcut să le alegi pentru discul tău?
Am petrecut mult timp cu Variațiunile Corelli, mai ales în pandemie. Cred că re minorul întunecat în care sunt scrise aceste variațiuni reprezintă pentru mine realitatea de atunci. Apoi, cea de-a paisprezecea variațiune, în re bemol major, descrie o altă etapă, în care viața noastră a început să se schimbe, să fie bună. Când auzi această a paisprezecea variațiune, aproape ai senzația că un televizor care funcționa doar alb-negru îți arată, dintr-o dată, o imagine color. Este un moment magic, care îți face pe deplin pielea de găină.
Ca o paranteză, apropo de imagini, mi-ai povestit în interviurile noastre trecute, mai ales în cel pe care l-am făcut la Iași, despre bunica ta și despre rădăcinile tale românești. Știu că ai fost și olimpic la matematică. Cred că ai mai auzit întrebarea asta, care e legătura dintre muzică și matematică? Și nu doar în tehnica variațională a lui Rahmaninov.
Trebuie să spun că mi-a plăcut dintotdeauna matematica, într-un mod circumstanțial, dar această disciplină nu m-a împlinit niciodată. A fost ceva pur cognitiv, spre deosebire de muzică, care mi-a umplut inima și sufletul de sens. Desigur, înțelegerea matematicii ajută foarte mult atunci când lucrezi și înveți o partitură. Dar apoi, pe scenă, trebuie să uiți toate astea, să-ți închizi mintea și să simți pur și simplu!
Études-Tableaux, op. 39, un ciclu dificil, care este centrul albumului tău. Care e relația ta cu acest opus al lui Rahmaninov și de ce l-a ai ales?
Études-Tableaux se numără printre cele mai dificile compoziții din repertoriul pentru pian. Mă asociez foarte mult cu aceste studii, m-au însoțit încă din primele mele turnee prin America de Sud și Japonia. Mi se pare foarte interesant faptul că Rahmaninov adaugă „tableaux“ la titlu. Chiar și atunci când compune studii pentru pian, Rahmaninov nu este preocupat doar de tehnică, în aceste compoziții vei găsi întotdeauna un mesaj artistic foarte puternic. Iar unele dintre aceste lucrări sunt adevărate studii de sunet.
La finalul albumului, celebra Vocalise op. 34 în aranjament Zoltán Kocsis, cu care te întorci la tonalitatea atât de familiară a lui do# minor. Cum ai descrie toată această nostalgie, ca să nu spun amărăciune sau parte întunecată a muzicii lui Serghei Rahmaninov?
Cred că este minunat modul în care muzica lui Rahmaninov ne permite nouă interpreților să trecem pe linia fină și atât de subțire dintre emoție și sentimentalism. Scopul meu nu este să devin sentimental, ci să cânt toată această nostalgie, cu speranță și încredere. Și cred că exact asta a vrut să spună: el nu încearcă niciodată să gonfleze inutil emoția sau să o înlocuiască violent. Rahmaninov îți permite șansa onestității absolute, și asta e atât frumos!
Alexander Krichel © Jan Prengel
După apariția pe CD și vinil din 24 martie bănuiesc că urmează un turneu de promovare a albumului. Pe unde îl vei itinera, unde vei concerta?
Sunt multe concerte frumoase, deja am început turneul. Am avut deja primele concerte în Germania și Elveția, iar în continuare voi cânta la Elbphilharmonie din Hamburg, Berlin și Bremen. Voi fi și în Franța, Spania și Anglia peste vară și aștept cu nerăbdare recitalul meu la Festivalul „George Enescu“ din 16 septembrie la București. Spre sfârșitul acestui an Rahmaninov voi pleca în Asia pentru un turneu de concerte.
Da, ești destul de ocupat în anul Rahmaninov. De-abia aștept să te revăd pe o scenă de concert, de-abia aștept recitalul tău din toamnă de la Ateneul Român. Îți mulțumesc mult, Alexander, pentru interviu și pentru acest Rahmaninov „al tău“, unul memorabil și atât de frumos. Cred că le va plăcea mult și fanilor tăi din România!
Trăim vremuri nebune, dacă nu chiar foarte întunecate. Muzica și arta ne oferă oportunitatea de a găsi lumină prin confruntarea cu acest întuneric. Nu întorcându-ne cu fața de la adevăr, ci încercând, oricât de întunecat ar locul unde este adevărul, să-l vedem, cât se poate de pozitiv. Dacă vom încerca toți să trăim așa, lumea va deveni imediat un loc mai bun.
Îți mulțumesc, Alexander! Mult succes în continuare!
Și eu îți mulțumesc! Ne vedem la Ateneul Român!
Alexander Krichel, My Rachmaninoff
Serghei Rahmaninov (1873-1943)
Morceaux de fantaisie, op. 3, no. 2, Prélude in C-Sharp Minor. Lento „The Bells of Moscow“
Préludes, op. 23, no. 5 in G Minor. Alla Marcia
Préludes, op. 32, no. 12 in G-Sharp Minor. Allegro
Variations on a Theme of Corelli, op. 42:
Thema: Andante
Variation 1: Poco Più Mosso
Variation 2: L’istesso Tempo
Variation 3: Tempo Di Minuetto
Variation 4: Andante
Variation 5: Allegro Ma Non Tanto
Variation 6: L’istesso Tempo
Variation 7: Vivace
Variation 8: Adagio Misterioso
Variation 9: Un Poco Più Mosso
Variation 10: Allegro Scherzando
Variation 11: Allegro Vivace
Variation 12: L’istesso Tempo
Variation 13: Agitato
Intermezzo: A Tempo Rubato
Variation 14: Andante Come Prima
Variation 15: L’istesso Tempo
Variation 16: Allegro Vivace
Variation 17: Meno Mosso
Variation 18: Allegro Con Brio
Variation 19: Più Mosso – Agitato
Variation 20: Più Mosso
Coda: Andante
Études-Tableaux, op. 39:
No. 1 in C Minor. Allegro Agitato
No 2 in A Minor. Lento Assai
No. 3 in F-Sharp Minor. Allegro Molto
No. 4 in B Minor. Allegro Assai
No. 5 in E-Flat Minor. Appassionato
No. 6 in A Minor. Allegro
No. 7 in C Minor. Lento
No. 8 in D Minor. Allegro Moderato
No. 9 in D Major. Allegro Moderato
14 Romances, op. 34:
No. 14, Vocalise (Arr. For Piano by Zoltán Kocsis)
Înregistrări 19-21 decembrie 2022, bSharp Studio Berlin, Germania
Discul poate fi ascultat aici:
Și comandat aici: https://www.amazon.de/My-Rachmaninoff-Alexander-Krichel/dp/B0BRP12JRK
FOTO 1: Alexander Krichel © Raimar von Wienskowski